Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Cristian Baciu
Fosta prim-ministră a Bangladeshului, Khaleda Zia, a decedat la vârsta de 79 de ani, conform Al Jazeera. Partidul Naționalist din Bangladesh a anunțat că fosta lideră, prima femeie care a ocupat această funcție și una dintre cele mai influente figuri ale politicii naționale, a murit după o boală îndelungată. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național, iar funeraliile au fost programate la Dhaka, cu ceremonii în fața parlamentului. Liderii interimari au descris-o drept un simbol al mișcării democratice, într-un moment marcat de emoție și liniște sufletească. Decesul ei a încheiat o rivalitate politică de peste trei decenii cu Sheikh Hasina, care a dominat viața publică a țării. Moștenirea politică a Khaledei Zia a rămas controversată, fiind asociată atât cu reforme democratice, cât și cu acuzații de corupție și confruntări politice dure. Mesaje de condoleanțe au venit din partea mai multor lideri regionali, în timp ce mii de oameni s-au adunat pentru a-i aduce un ultim omagiu.
Un judecător federal din Boston a blocat tentativa administrației Trump de a retrage statutul de protecție temporară (TPS) împotriva deportării pentru cetățenii din Sudanul de Sud care trăiesc în Statele Unite, relatează Al Jazeera. Decizia a fost luată în urma unei acțiuni în justiție depuse de mai mulți cetățeni sud-sudanezi și de o organizație pentru drepturile migranților, care au acuzat Departamentul pentru Securitate Internă de acțiuni ilegale. Ordinul judecătoresc a împiedicat expirarea TPS, programată pentru 5 ianuarie, statut care permite beneficiarilor să lucreze și îi protejează de deportare. Reclamanții au avertizat că returnarea acestora i-ar expune unei grave crize umanitare, marcată de conflicte armate și insecuritate alimentară. Autoritățile americane au invocat o presupusă stabilizare a situației, însă experții ONU au contrazis această evaluare. Cazul s-a înscris într-o serie largă de contestări juridice privind restrângerea protecțiilor pentru migranți.
Autoritățile ucrainene au negat implicarea în atacul cu drone asupra reședinței președintelui Rusiei, Vladimir Putin, conform BBC. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins acuzațiile formulate de oficialii ruși potrivit cărora acesta ar fi lansat un atac cu drone asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, calificând afirmațiile drept „minciuni tipice” menite să submineze negocierile de pace. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că 91 de drone au vizat o reședință oficială din regiunea Novgorod, acțiune care a fost interceptată integral de sistemele de apărare aeriană. Autoritățile de la Moscova au anunțat că își vor avea o poziție mai dură în negocieri, fără a prezenta dovezi publice. Reprezentanții Kievului au avertizat că acuzațiile ar putea servi drept pretext pentru noi atacuri și au cerut comunității internaționale să nu răspundă unor afirmații nefondate. Episodul a avut loc pe fondul unor discuții recente dintre oficialii americani și ucraineni privind un plan revizuit de pace, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni persistente.
Șeful juntei din Guineea a preluat conducerea în alegerile controversate, pe fondul restricționării rețelelor sociale, relatează BBC. Șeful juntei din Guineea, generalul Mamady Doumbouya, s-a situat pe primul loc în alegerile prezidențiale, după ce principalii săi rivali au fost împiedicați să candideze, conform rezultatelor parțiale. Doumbouya a căutat să își legitimeze conducerea după ce a preluat puterea printr-o lovitură de stat acum patru ani. Organizațiile pentru revenirea guvernării civile au criticat scrutinul drept o „farsă”, iar candidații opoziției au semnalat nereguli. În timpul așteptării rezultatelor finale, accesul la rețelele sociale TikTok, YouTube și Facebook a fost restricționat, ceea ce opoziția a interpretat ca o încercare de a limita criticile. Generalul a obținut peste 80% din voturi în mai multe cartiere din capitala Conakry și a condus și în alte regiuni, inclusiv Boffa, Fria, Gaoual, Koundara, Labe și Nzerekore. În ciuda popularității în rândul tinerilor, el a fost criticat pentru restrângerea activităților opoziției, interzicerea protestelor și limitarea libertății presei, astfel încălcând promisiunea făcută în 2021 că nu va candida.
Oficialii din China au organizat exerciții militare în jurul Taiwanului după criticile la adresa unui acord important de înarmare al Statelor Unite ale Americii, relatează CNN. Forțele armate chineze au desfășurat exerciții militare complexe în jurul Taiwanului, mobilizând unități terestre, navale, aeriene și rachete, ca reacție la un important acord de înarmare între Statele Unite și Taiwan. Exercițiile, denumite „Misiunea Justiției 2025”, au inclus lansări de rachete, vizând blocarea și controlul porturilor și zonelor strategice. Autoritățile taiwaneze au raportat 27 de rachete lansate în ape din apropierea insulei și peste 130 de aeronave chinezești în spațiul aerian. Oficialii de la Taipei au condamnat acțiunile ca „intimidare militară” și au afirmat că vor riposta la amenințări, fără a escalada tensiunile. Exercițiile au vizat și simularea unui blocaj pentru a împiedica intervenția forțelor externe, într-un context de tensiuni regionale sporite și dispută diplomatică recentă cu oficialii din Japonia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că aderarea Ucrainei la UE este o componentă-cheie a viitoarelor garanții de securitate, relatează Euronews. Comentariile ei au venit în urma unor discuții cu miză ridicată între oficiali din SUA, Ucraina și Uniunea Europeană. După o întâlnire bilaterală cu președintele SUA, Donald Trump, omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate între cele trei părți sunt “aproape convenite.” Aderarea la UE este văzută ca o componentă esențială, dar care implică multiple provocări pentru Uniune. Procesul de aderare în UE necesită reforme semnificative și trebuie aprobată în unanimitate de toți cei 27 de lideri europeni. De asemenea, Ucraina se confruntă cu opoziția prim-ministrului maghiar, Viktor Orbán, care a argumentat în repetate rânduri că Kievul nu îndeplinește criteriile necesare pentru aderare, sugerând în schimb, în cel mai bun caz, un parteneriat strâns. În acest an, vetoul său a blocat orice progres în negocierile de aderare a Ucrainei.
Escalând tensiunile cu Venezuela, Trump a declarat că SUA a “lovit” o facilitate de încărcare a drogurilor pe coastă, relatează AP News. Inițial, președintele părea să confirme un atac într-un interviu radio spontan recent. Acesta a refuzat să precizeze dacă atacul a fost efectuat de armata SUA sau CIA și nu a confirmat că s-a petrecut în Venezuela. De asemenea, a sugerat în anterior că ar putea aproba lovituri terestre în America de Sud, în Venezuela sau posibil într-o altă țară, iar în ultimele săptămâni a declarat că SUA va lovi ținte terestre “în curând”. De obicei, conturile de social media ale Secretarului Apărării, Pete Hegseth, sau ale armatei SUA, anunțau fiecare atac asupra unei nave, dar nu s-a publicat nicio postare despre lovitura asupra facilității.
Ministerul Apărării al Rusiei a prezentat primele imagini cu sistemul de rachete Oreșnik, capabil nuclear, desfășurat în Belarus, relatează Euronews. Anunțul a venit în urma declarației de pe 18 decembrie a președintelui bielorus, Aleksandr Lukașenko, care a afirmat că sistemul Oreșnik a ajuns în țară cu o zi înainte. Lukașenko a adăugat că până la zece astfel de sisteme de rachete vor fi staționate în Belarus. Într-o serie de actualizări privind arsenalul său capabil nuclear, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat pe 17 decembrie că Oreșnik ar urma să intre în luptă până la sfârșitul anului. Desfășurarea sistemului de rachete a venit în timpul în care negocierile de pace mediate de SUA au ajuns într-o fază critică. Președintele american, Donald Trump, l-a găzduit pe președintele Volodimir Zelenski la proprietatea sa din Florida, duminică, susținând că Kîivul și Moscova erau “mai aproape ca niciodată” de un acord de pace. Totuși, Moscova și Kievul rămân profund divizate în privința unor chestiuni-cheie, precum cererile Rusiei asupra regiunii ucrainene Donbas și soarta centralei nucleare de la Zaporijjea, aflată sub control rusesc.
Poliția turcă a reținut 357 de suspecți asociați cu gruparea Statului Islamic în 21 de provincii, relatează Euronews. Descinderile au venit după ziua în care trei ofițeri de poliție și șase persoane suspectate de a fi membri ai Statului Islamic au fost uciși de foc de armă în nord-vestul Turciei. Alți opt ofițeri și un paznic au fost răniți când poliția a luat cu asalt o casă folosită drept ascunzătoare. Turcia a lansat în ultima săptămână o serie de operațiuni împotriva celulelor suspectate ale Statului Islamic, după ce au apărut informații conform cărora organizația teroristă ar fi planificat atacuri în timpul sărbătorilor de Crăciun și de Revelion. Potrivit procurorilor, mai mulți dintre cei reținuți sunt suspectați de a strânge bani sub pretextul carității și de a-i redirecționa către rețele legate de Statul Islamic din Siria. Conform autorităților, printre cei reținuți s-au numărat și cetățeni străini în conexiune cu luptători ai Statului Islamic care se află în zone de conflict.
Emiratele Arabe Unite își vor retrage forțele din Yemen după un atac saudit, relatează DW. EAU au declarat că retragerea ar avea loc voluntar, după ce reprezentanții Consiliului Prezidențial al Yemenului, susținut de Arabia Saudită, au anulat un pact de apărare cu Emiratele și a cerut trupelor acestora să părăsească țara în termen de 24 de ore. Ministerul Apărării al EAU nu a declarat când va avea loc retragerea. Liderul Consiliului Prezidențial al Yemenului a anunțat instituirea stării de urgența în urma atacului saudit asupra portului sudic din Mukalla. Oficialii din Arabia Saudită au declarat că lovitura viza un transport de arme din EAU destinat separatiștilor yemeniți. Abu Dhabi a respins acuzația potrivit căreia transportul vizat ar fi inclus arme, dar a recunoscut că acesta conținea vehicule. Ministerul de Externe emirian a făcut apel la “reținere și înțelepciune” și a negat că trimitea arme separatiștilor. Ministerul de Externe saudit a declarat că acțiunile “statului soră” în Yemen au fost “extrem de periculoase”. Atacul semnalează o escaladare a tensiunilor dintre Arabia Saudită și Emiratele Unite Arabe, cele două țări susținând tabere rivale în războiul împotriva rebelilor houthi susținuți de Iran.
