Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Loredana Florescu și Delia Afilipoaie
Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate din cadrul Organizației Națiunilor Unite au realizat o declarație comună prin care și-au asumat angajamentele de a împiedica răspândirea armelor atomice și de a se asigura că un război nuclear nu va fi purtat, anunță Al Jazeera. Acest anunț survine înainte de revizuirea unui tratat nuclear cheie ce va avea loc în decursul acestui an. Declarația de luni relatează faptul că Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Rusia, China și Franța, care sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, asumă că responsabilitatea lor principală este evitarea războiului între statele ce dețin armament nuclear, în timp ce urmăresc să lucreze cu restul țărilor pentru a crea o atmosferă de securitate.
Un acord de înțelegere din 2009 între finanțatorul Jeffrey Epstein și Virginia Giuffre, care l-a acuzat de abuz sexual, a fost făcut public, ca parte a procesului civil al lui Giuffre împotriva prințului Andrew al Marii Britanii, conform Reuters. Acordul spunea că Giuffre va primi 500.000 de dolari ca parte a tranzacției. În plus, acesta prevedea grațierea pentru „orice altă persoană sau entitate care ar fi putut fi inclusă ca potențial acuzat” împotriva diferitelor plângeri efectuate de Giuffre. Judecătorul districtual din SUA, Lewis Kaplan, va trebui acum să decidă dacă această clauză blochează procesul lui Giuffre împotriva Prințului Andrew, în care acesta este acuzat că ar fi forțat-o să se angajeze într-un act sexual în urmă cu două decenii, când aceasta avea 17 ani. Prințul Andrew a negat acuzațiile și încearcă să respingă procesul. O audiere cu privire la cererea sa de respingere este programată pentru marți.
Negocierile privind înțelegerea nucleară cu Iranul au fost reluate, însă timpul pentru a ajunge la un acord devine limitat, relatează Politico. Diverși oficiali au susținut că fereastra de negociere a revenirii la acordul din 2015 s-ar putea închide până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, unii susținând că nu există o dată fixă. Diplomații din Marea Britanie, Franța și Germania au remarcat că, deși nu doresc să stabilească „un termen artificial pentru discuții”, au mai rămas „săptămâni, nu luni” pentru a restabili acordul nuclear cunoscut și sub denumirea de „Joint Comprehensive Plan of Action” („Planul Comun Cuprinzător de Acțiune din 14 iulie 2015” – JCPOA). Acesta a fost menținut cu greu, încă de când fostul Președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, l-a abandonat în 2018. Acordul dintre Iran și puterile globale a impus limite programului nuclear al statului în schimbul ridicării sancțiunilor economice paralizante. Iranul a susținut că programul său nuclear este în întregime bazat pe scopuri pașnice și că nu are intenția de a construi o armă atomică.
Ministrul ucrainean al culturii, Oleksandr Tkachenko, a depus o plângere la Netflix pentru portretizarea unor imagini stereotipe ofensive a unui personaj ucrainean în serialul „Emily în Paris”, conform The Guardian. Într-o postare pe Telegram, Tkachenko a scris: „Avem o imagine caricaturală a unei femei ucrainene care este inacceptabilă. Este de asemenea insultător. Așa sunt văzuți ucrainenii în străinătate?” Presa din Ucraina a confirmat trimiterea unei scrisori gigantului de streaming pentru a se plânge de portretizarea Petrei, interpretată de actrița Daria Panchenko. În serial, Petra este îngrozită să fie deportată și fură articole de vestimentație în timp ce este la o sesiune de cumpărături împreună cu Emily. Aceasta nu este prima dată când serialul a fost acuzat pentru reprezentări stereotipice, fiind acuzat în trecut de portretizarea clișeelor legate de francezi.
Prim-ministrul Sudanului, Abdalla Hamdok, a demisionat, raportează France24. Decizia sa a fost bazată pe fondul violenței în creștere și acuzațiilor de trădare care i-au fost aduse. Câteva ore mai devreme, mii de oameni au inundat străzile din Khartoum și orașul său geamăn Omdurman, scandând „puterea oamenilor” și cerând armatei „să se întoarcă la cazărmi”. Abdalla Hamdok a fost înlăturat și reținut într-o lovitură de stat din octombrie. După săptămâni de arest la domiciliu, timp în care Sudanul a fost zguduit de proteste în masă, el s-a întors oficial la guvern în baza unui acord semnat cu liderul militar, generalul Abdel Fattah al-Burhan, într-o ceremonie televizată pe 21 noiembrie. Cu toate acestea, organizatorii protestului pro-democrație au respins acordul și, în săptămânile care au urmat, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva guvernului ineficient și blocat, îngreunat de strânsoarea armatei. Sudanul „trece un punct de cotitură periculos care îi amenință întreaga supraviețuire”, a avertizat fostul premier.
Fostul președinte american, Donald Trump, și-a declarat luni susținerea pentru prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, promițându-i oficial ,,sprijinul complet”, relatează The New York Times. Orban a fost un aliat timpuriu al lui Trump, susținându-l în vara anului 2016. După ce a câștigat alegerile, fostul președinte american i-a acordat lui Orban o întâlnire în Biroul Oval în 2019, fapt ce îi fusese refuzat încă de la primul său mandat de prim-ministru, în 1998. Orban l-a susținut public din nou pe Trump în 2020. Acum, fostul președinte american face același lucru înaintea alegerilor din Ungaria, programate pentru această primăvară. În discursul prin care și-a oferit susținerea sa, Trump l-a salutat pe prim-ministrul maghiar drept un „lider puternic” care „a făcut o treabă impresionantă și minunată în protejarea Ungariei, oprirea imigrației ilegale, crearea de locuri de muncă, în comerț, și ar trebui să i se permită să continue să facă acest lucru, la viitoarele alegeri.” Este a doua susținere publică, oficială, a lui Trump pentru un lider străin de când a părăsit Casa Albă. El l-a susținut anterior pe Jair Bolsonaro, președintele Braziliei, anul trecut.
Luptele dintre grupurile rebele s-au intensificat în statul Arauca din estul Columbiei, anunță AP. Cel puțin 16 persoane au fost ucise și alte zeci au fost nevoite să-și părăsească casele, a declarat ombudsmanul pentru drepturile omului din Columbia. Aceste fapte marchează un regres pentru guvernul statului din America de Sud, care a reușit, în urma acordului de pace din 2016 cu Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), să reducă rata de omucideri în mare parte din țară. Arauca găzduiește unele dintre cele mai mari sonde de petrol din țară și este, de asemenea, traversată de o conductă, atacată în mod regulat de grupările rebele care doresc să fure petrol. Statul și grupurile de traficanți se luptă pentru rutele de contrabandă de zeci de ani. Oficialii din Armata Columbiei au declarat că cele mai recente conflicte au fost cauzate de luptele dintre grupul de gherilă Armata de Eliberare Națională și foști membri ai FARC, care au refuzat să se alăture acordului de pace. Aceștia au adăugat că ambele grupuri luptă în prezent pentru dominarea comerțului cu substanțe ilegale din zonă.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că urmează să călătorească în Arabia Saudită luna viitoare, potrivit Deutsche Welle. Aceasta va fi prima sa vizită diplomatică de când jurnalistul disident Jamal Khashoggi a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul. Uciderea din 2018 a cetățeanului saudit Khashoggi a determinat o „epocă de gheață” în relațiile dintre cele două puteri din Orientul Mijlociu. La acea vreme, Erdogan a spus că ordinul de a-l ucide pe bărbatul de 59 de ani a venit de la „cele mai înalte niveluri” ale guvernului saudit. Cu toate acestea, președintele turc nu l-a numit pe prințul moștenitor Mohammad bin Salman, conducătorul de facto al Arabiei Saudite. Ca răspuns la criticile din partea Ankarei, Arabia Saudită a lansat un boicot neoficial al importurilor turcești. Presiunea din partea regatului bogat în petrol a venit într-un moment nefavorabil pentru economia turcă, care în prezent se confruntă cu niveluri record ale inflației. În mai, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a vizitat Arabia Saudită în încercarea de a depăși întreruperea relațiilor. În timp ce se afla în Mecca, Cavusoglu l-a sunat pe omologul său saudit, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, și a spus că discuțiile au abordat unele zone problematice din relația curentă. De asemenea, Erdogan a încercat să organizeze o întâlnire cu prințul moștenitor în timpul unei vizite în Qatar luna trecută, dar discuțiile nu s-au concretizat.
Prim-ministrul din Haiti, Ariel Henry, a fost forțat să părăsească orașul Gonaïves, unde alături de alți oficiali participa la o liturghie de Anul Nou, din cauza unui schimb de focuri, informează The Washington Post. O persoană și-a pierdut viața în urma acestui eveniment, considerat drept un atentat la viața prim-ministrului. Biroul său a declarat că „bandiții și teroriștii” au plasat soldați în spatele zidurilor pentru a trage în convoi, amenințându-l pe episcop și înconjurând Catedrala Sf. Charles Borromeo, unde avea loc Liturghia. Acesta a adăugat că au fost emise mandate de arestare, numind situația „intolerabilă”. Armata a subliniat amenințarea reprezentată de bandele violente, responsabile de creșterea răpirilor în masă pentru răscumpărare. Aceste răpiri vizează cetățeni din toate categoriile sociale. Bandele și-au întărit presiunile pe fondul vidului politic și de securitate, agravat de asasinarea din iunie a președintelui Jovenel Moïse, care a lăsat guvernul interimar al țării slab și divizat.
Rata anuală a inflației din Turcia a crescut la nivelul maxim din ultimii 19 ani, subliniind turbulențele financiare ale țării, informează BBC. Prețurile au atins o creștere de peste 36% în decembrie, deoarece costul transportului, al alimentelor și al altor produse de bază au afectat bugetele gospodăriilor. Majoritatea băncilor centrale au mărit ratele dobânzilor pentru a ajuta la stabilizarea inflației, însă politicile Turciei au urmat curs invers. Astfel s-a remarcat o prăbușire a valorii lirei, deoarece președintele Recep Tayyip Erdogan dă prioritate exporturilor în detrimentul stabilității valutare. Lira a scăzut cu 44% din valoarea sa față de dolar anul trecut, ulterior scăzând cu încă 5% înainte de a reveni la tranzacționare stabilă. Scăderea lirei a făcut ca prețul importurilor care alimentează inflația să crească. Erdogan a descris ratele dobânzilor drept „mama și tatăl tuturor relelor” și a folosit o politică considerată neconvențională pentru a încerca să slăbească prețurile, inclusiv intervenind pe piețele valutare.
