Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Cristian Baciu
Un magistrat francez a citat doi franco-israelieni pentru „complicitate la genocid”, conform The Guardian. Un magistrat de instrucție din Franța a citat doi cetățeni franco-israelieni, Nili Kupfer-Naouri și Rachel Touitou, într-o anchetă privind „complicitatea la genocid”, în legătură cu presupuse acțiuni de blocare a ajutorului umanitar destinat Fâșiei Gaza. Citațiile, emise în luna iulie și relatate de presa franceză, nu au presupus arestarea celor două persoane, ci prezentarea în fața unui magistrat. Ancheta vizează activitățile grupului Tsav 9, implicat în obstrucționarea convoaielor umanitare, și sprijinul acordat acestuia de alte organizații. Administrația americană a calificat anterior Tsav 9 drept grup extremist violent și a impus sancțiuni, ulterior ridicate. Investigația este considerată fără precedent, întrucât examinează dacă blocarea deliberată a ajutorului poate constitui complicitate la genocid. Plângerea inițială a fost depusă de organizații palestiniene pentru drepturile omului, iar alte persoane ar putea fi citate în cadrul aceleiași proceduri.
Procurorii francezi au solicitat instanței de apel menținerea interdicției ca Marine Le Pen să candideze la funcții publice, relatează The Guardian. Procurorii francezi au solicitat instanței de apel menținerea interdicției de cinci ani impuse liderului de extremă dreapta Marine Le Pen de a candida la funcții publice, în dosarul privind deturnarea fondurilor Parlamentului European printr-un sistem de angajări fictive. De asemenea, aceștia au cerut o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare, executarea restului la domiciliu cu brățară electronică și o amendă de 100.000 de euro. Procurorii au susținut că Le Pen s-a aflat în centrul unui mecanism organizat și sistematic de folosire ilegală a fondurilor europene între 2004 și 2016, cu un prejudiciu estimat la 4,8 milioane de euro. Decizia finală va fi luată de judecătorii de apel în următoarele luni. Menținerea interdicției ar putea împiedica participarea lui Le Pen la alegerile prezidențiale din 2027.
Soții Clinton au acceptat să depună mărturie în ancheta Camerei Reprezentanților privind cazul Epstein, potrivit BBC. Fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, și fosta secretară de stat, Hillary Clinton, au acceptat să depună mărturie în ancheta Camerei Reprezentanților privind relațiile cu finanțistul Jeffrey Epstein, decedat în 2019. Decizia a fost luată înaintea unui vot privind eventuala sancționare a cuplului pentru refuzul anterior de a se prezenta în fața Comisiei pentru Supraveghere, după luni de tensiuni procedurale. Depunerile de mărturie sunt programate pentru 26 și 27 februarie și vor fi filmate și transcrise, fără limită de timp. Comisia, controlată de republicani, a susținut că nimeni nu este deasupra legii. Cei doi au afirmat anterior că au oferit deja informațiile limitate pe care le dețin despre Epstein și au respins acuzațiile de obstrucționare. Nici Bill Clinton, nici Hillary Clinton nu au fost acuzați de abuzuri, iar aceștia au negat că ar fi cunoscut activitățile ilegale ale lui Epstein. În urma acordului, examinarea rezoluțiilor de sfidare a Congresului a fost amânată.
Șeful ONU a cerut acces pentru ajutorul umanitar în Gaza, după ce autoritățile israeliene au blocat majoritatea evacuărilor medicale la Rafah, conform Al Jazeera. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut din nou autorităților israeliene să permită accesul imediat al ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, în contextul în care majoritatea palestinienilor care așteaptă evacuarea medicală la punctul de trecere Rafah sunt blocați. Peste 100 de pacienți grav bolnavi sau răniți s-au adunat la Rafah, dar doar 16 persoane au putut trece în Egipt într-o zi, mult sub capacitatea promisă. Sistemul medical din Gaza rămâne aproape distrus, lăsând pacienți cu afecțiuni cronice și răniți grav fără tratament adecvat. Oficialii sanitari locali au avertizat că restricțiile asupra ajutorului și evacuărilor medicale echivalează cu o „sentință la moarte” pentru cei afectați, iar apelurile ONU și ale organizațiilor medicale pentru facilitarea trecerii rapide a ajutorului continuă fără rezultate semnificative.
Mandelson și-a anunțat demisia din Camera Lorzilor din Marea Britanie în legătură cu legături cu Epstein, relatează Al Jazeera. Politicianul britanic, Peter Mandelson, a anunțat demisia din Camera Lorzilor, pe fondul verificărilor privind legăturile sale cu defunctul infractor sexual Jeffrey Epstein. Decizia a fost notificată oficial și survine după publicarea unor documente americane care includ emailuri între Mandelson și Epstein, precum și tranzacții bancare controversate. Materialele sugerează schimburi de informații politice și financiare în perioada crizei din 2008 și menținerea unei relații apropiate după condamnarea lui Epstein. Poliția britanică evaluează posibilul comportament ilegal, iar prim-ministrul Keir Starmer a cerut o revizuire urgentă a contactelor lui Mandelson cu Epstein. Mandelson, fost ambasador al Regatului Unit în Statele Unite ale Americii și fost lider de partid, a părăsit anterior Partidul Laburist pentru a evita noi controverse, iar demisia din Camera Lorzilor ar urma să pună capăt presiunii publice.
Procurorii din Franța au percheziționat birourile platformei X deținută de Elon Musk, relatează Euronews. Perchezițiile au fost efectuate în cadrul unei anchete privind mai multe presupuse infracțiuni, inclusiv permiterea utilizatorilor de a crea deepfake-uri cu conținut sexual care înfățișa femei și copii fără consimțământ. Investigația, sprijinită de Europol și de poliția cibernetică franceză, vizează și posibila manipulare a unui sistem automatizat de date, negarea crimelor împotriva umanității și interferențe străine. Musk și fosta directoare Linda Yaccarino au fost citați la audieri. Ancheta a fost declanșată după plângeri legate de algoritmi considerați părtinitori și de funcționarea chatbotului Grok, acuzat că a răspândit conținut extremist și materiale explicite.
Saif al-Islam Gaddafi a fost asasinat de patru persoane înarmate în locuința sa, relatează BBC. Consilierul său politic, Abdullah Othman i-a confirmat decesul într-o postare scurtă pe rețelele de socializare, fără să specifice circumstanțele atacului sau identitatea celor responsabili. Avocatul lui Saif al-Islam, Marcel Ceccaldi, a declarat agenției de presă AFP că identitatea atacatorilor rămâne necunoscută. Fiul lui Muammar Gaddafi a influențat politici publice și a condus negocieri importante fără a deține un rol oficial în guvern. Deși a negat constant că ar dori să moștenească puterea tatălui său, în 2021 a anunțat că va candida la președinție, alegeri care au fost ulterior amânate pe o perioadă nedeterminată.
Marina americană a doborât o dronă iraniană care s-a apropiat de un portavion american în Marea Arabiei, relatează AP News. Un avion de luptă, aparținând marinei americane, a doborât o dronă iraniană care s-a apropiat de portavionul USS Abraham Lincoln. Căpitanul Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, a declarat că drona a manifestat un comportament agresiv, cu „intenții neclare” și a continuat să zboare tot mai aproape „în pofida măsurilor de descaladare luate de forțele SUA”. Pentagonul a mai declarat și că Garda Revoluționară Iraniană a hărțuit o navă comercială. Între timp, armata Statelor Unite a desfășurat mai multe resurse militare în regiune în ultimele săptămâni, inclusiv portavionul Lincoln și alte câteva distrugătoare.
Kremlinul a orchestrat atacuri masive asupra teritoriului ucrainean cu doar o zi înainte de începerea discuțiilor pentru pace facilitate de Statele Unite, relatează Euronews. Forțele armate rusești au lansat în jur de 350 de drone și 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei. Atacul Nocturn a vizat infrastructura energetică a Ucrainei, fiind parte a campaniei rusești de a împiedica accesul civililor la electricitate, încălzire și apă potabilă în timpul celei mai reci ierni din ultimii ani. În capitală, loviturile au avariat clădiri rezidențiale, o grădiniță și o benzinărie. Discuțiile pentru pace din Abu Dhabi sunt programate pentru zilele următoare, cu toate că o înțelegere nu pare să fie aproape.
Guvernele Suediei și Danemarcei au anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, relatează Euronews. Pachetul, în valoare de aproximativ 245 de milioane de euro, este destinat consolidării apărării aeriene. Ajutorul va include sisteme menite să protejeze infrastructura critică și populația civilă de atacurile aeriene rusești, care au vizat frecvent orașe și rețele energetice. Oficialii au subliniat că sprijinul răspunde nevoii urgente a Kievului de a-și întări capacitățile defensive pe fondul intensificării bombardamentelor. Inițiativa face parte din eforturile continue ale statelor europene de a susține Ucraina și de a-i menține reziliența militară, în timp ce războiul declanșat de Rusia se apropie de al patrulea an.
