Home / A fost azi în lume / 2020 / A fost 3 decembrie în lume – Franța lanseză un set de măsuri dure pentru combaterea extremismului religios, Iranul adoptă o lege pentru a permite din nou îmbogățirea uraniului, iar 400 de politicieni îi cer lui Jeff Bezos să respecte drepturile angajaților Amazon
Credit foto: AsiaNews/Agencies

A fost 3 decembrie în lume – Franța lanseză un set de măsuri dure pentru combaterea extremismului religios, Iranul adoptă o lege pentru a permite din nou îmbogățirea uraniului, iar 400 de politicieni îi cer lui Jeff Bezos să respecte drepturile angajaților Amazon

Material realizat de Anca-Maria Barbu, Andreea Ianoșiu și Miruna Toma

Guvernul francez a lansat o serie de măsuri ”de amploare și fără precedent” menite să combată extremismul religios, după cum a afirmat ministrul francez de interne, Gerald Darmanin. Printre acestea se numără închiderea a 76 de moschei, suspectate pentru orientarea ,,separatistă”, precum și deportarea a 66 de migranți, la rândul lor suspectați pentru ,,radicalizare”, conform relatării Al Jazeera. Atât atitudinea guvernului francez, cât și cea a președintelui Emmanuel Macron față de ,,separatismul islamist”, au stârnit mânia comunității musulmane din Franța și nu numai. Statul francez găzduiește cea mai numeroasă populație minoritară musulmană din întreaga Europă, iar mulți dintre aceștia se tem că vor fi pedepsiți colectiv ca efect al atacurilor din ultimele luni. Franța a ordonat deja închiderea temporară a unei moschei în afara Parisului, a Marii Moschei din Pantin și a două organizații suspectate pentru radicalizare. 

Victimele tragediei din Bhopal sunt supuse unor riscuri mult mai mari din cauza pandemiei de Covid-19, conform Reuters. Protestatarii din centrul orașului indian Bhopal au format joi un lanț uman pentru a cere dreptate în cazul persoanelor care suferă de cancer, orbire, probleme respiratorii, autoimune sau neurologice, ca rezultat al celui mai grav dezastru industrial din lume. Pe 3 decembrie 1984 importante scurgeri de gaze aparținând unei fabrici americane de pesticide au intoxicat peste jumătate de milion de oameni, provocând circa 5000 de decese. Urmașii a mii de supraviețuitori ai incidentului se confruntă în prezent cu probleme cronice de sănătate ca urmare a scurgerii de gaze și a deșeurilor toxice rămase, iar pandemia de coronavirus face ca victimele tragediei de la Bhopal să fie mai vulnerabile în fața coronavirusului decât alte persoane. Rata mortalității cauzate de COVID-19 este de 6,5 ori mai mare în rândul victimelor dezastrului de la Bhopal decât în cazul celor care nu au fost expuși gazelor toxice.

Ministrul sănătății din Turcia a anunțat un plan pentru a începe utilizarea vaccinului chinez experimental ,,CoronaVac” la sfârșitul acestei luni, ca efect al creșterii alarmante a numărului infecțiilor și deceselor, relatează Al Jazeera. Fahrettin Koca a anunțat semnarea unui acord cu compania Sinovac Biotech din China pentru 50 de milioane de doze de CoronaVac. Primul transport al vaccinului va ajunge în Turcia după 11 decembrie. Ministrul a mai declarat că autorizația de utilizare timpurie va fi acordată numai după ce laboratoarele turcești vor confirma că dozele sunt sigure și după ce vor fi evaluate rezultatele ultimelor studii, în momentul de față eficacitatea vaccinului fiind evaluată ca ,,moderată”. Vaccinarea va fi realizată în 4 etape, începându-se cu lucrătorii din domeniul medical, populația vârstnică și cei care suferă de boli cronice. CoronaVac, care este un așa-numit vaccin inactivat (bazat pe o tehnică mai veche decât vaccinurile alternative împotriva coronavirusului) , va fi administrat în câte două doze per persoană. Noile date oferite de oficialitățile turcești plasează Turcia în topul celor mai afectate state din lume.

Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, și ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, au schimbat o serie de replici înțepătoare pe marginea mai multor disensiuni între cele două state, cu ocazia celei mai recente întâlniri NATO a miniștrilor de externe, potrivit Politico. Mike Pompeo, aflat la probabil ultima sa întâlnire NATO, a acuzat Turcia de inițierea conflictelor cu aliații în Mediterană, cu scopul de destabilizare a regiunii, și  de apropierea strategică de Rusia, prin achiziționarea sistemelor antiaeriene rusești. Ministrul de externe turc, Mevlüt Çavuşoğlu, a răspuns, acuzând SUA că le-a solicitat aliaților NATO să întoarcă spatele Turciei și că a susținut, în mod nejustificat, Grecia în toate conflictele recente din Mediterană. Totodată, oficialul turc a reproșat refuzul SUA de a furniza Turciei accesul la sistemele de apărare anti-aeriene americane Patriot. Mai mult, Çavuşoğlu și-a continuat seria de reproșuri, acuzând SUA de susținerea ,,organizațiilor teroriste’’ kurde din Siria, în timp ce Turcia lupta împotriva ISIS. Un alt subiect de neînțelegere a fost reprezentat de conflictul din Nagorno Karabakh, Turcia afirmând că intervenția SUA și a Franței în susținerea Armeniei nu a făcut decât să intensifice conflictul. Ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian, s-a alăturat lui Pompeo, condamnând acțiunile Turciei și afirmând că, dacă Ankara continuă să imite intervenționismul agresiv al Rusiei, coeziunea alianței este compromisă. Conform unor surse care au asistat la videoconferință, a fost evident că, la finalul întâlnirii, Turcia a fost izolată de ceilalți aliați.

Ministerul Industriei, Comerțului și Turismului din Bahrain a anunțat că produsele importate din Israel nu vor ține cont de originea lor, dacă acestea provin din teritoriul recunoscut internațional sau din Cisiordania, potrivit Al Jazeera. Israelul și-a întărit recent relațiile cu mai multe state arabe, inclusiv cu Bahrain și Emiratele Arabe Unite, cu care a agreat în 15 septembrie o formalizare a legăturilor diplomatice, printr-un acord susținut de Statele Unite ale Americii Luna trecută, administrația Donald Trump a suprimat, în temeiul legislației de comerț, punctele care făceau diferența între bunurile importate din Israel și din așezările ilegale. Palestina dorește să creeze un stat independent pe teritoriul Cisiordaniei, Fâșiei Gaza și Ierusalimului de Est, însă din 1967, de când Israel a ocupat aceste zone, acest fapt reprezintă un impediment pentru procesul de pace. Potrivit unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU (nr. 2334), intrată în vigoare în 2014, este cerutstatelor să facă distincția între produsele importate din Israel și teritoriile ocupate din 1967.

József Szájer, unul dintre cei mai apropiați oameni politici din anturajul premierului maghiar Viktor Orban, cofondator al formațiuni Fidesz, care domină scena politică din Ungaria de aproape două decenii, a cunoscut o decădere rapidă în doar câteva zile, pe fondul unui episod scandalos petrecut săptămâna trecută la Bruxelles, relatează Politico. Cele mai stânjenitoare informații care au fost publicate în cazul lui Szájer fac referire la participarea eurodeputatului maghiar, în vârstă de 59 de ani, la o orgie sexuală alături de alți 25 de bărbați, aceștia fiind surprinși de forțele de ordine belgiene care au descins în locația unde avea loc petrecerea deoarece suspectau încălcarea restricțiilor privind adunările de persoane în condițiile sanitare impuse de pandemia de coronavirus. Astfel, premierul Orban  a avut de ales între susținerea lui Szájer sau delimitarea de acesta, decizie dificilă ținând cont de trecutul comun al acestora: ambii au cofondat partidul Fidesz in anii ‘80 ca mișcare studențească anti-comunistă. În ultimele decenii, Fidesz s-a transformat într-un partid conservator de extremă dreapta, autodeclarandu-se susținător al valorilor creștine și poziționându-se în opoziția minorităților sexuale și etnice. ,,Ceea ce a făcut József Szájer, reprezentantul nostru, nu se regăsește printre valorile familiei noastre politice’’ a declarat Prim-ministrul maghiar pentru ziarul Magyar Nemzet. Deși contribuția sa nu va fi uitată, ceea ce a făcut Szájer este ,,inacceptabil și indefensibil’’, a mai declarat Orban.

Aproximativ 400 politicieni din 34 țări din Europa, America de Nord și Sud și Asia au semnat o scrisoare deschisă adresată lui Jeff Bezos – CEO-ul companiei Amazon – pentru a-i atrage atenția asupra unor aspecte pe care le consideră injuste, conform Politico. Printre semnatari se enumeră și Ilhan Omar, membru al Camerei Reprezentanților pentru districtul 5 din Minnesota, și Jeremy Corbyn, fostul lider al Partidului Laburist din Marea Birtanie, cerând companiei să le permită angajaților să constituie grupări sindicale, să plătească taxele și să se conformeze standardelor de mediu. Compania Amazon a fost motivul unui val de proteste al angajaților care au deplâns condițiile de siguranță inadecvată la locul de muncă și așteptările nerealiste de productivitate. Cu toate acestea, un reprezentant din partea Amazon susține că acestea sunt niște presupuneri ce induc în eroare realitatea din spatele Amazon.

Parlamentul din Iran a aprobat un act legislativ potrivit căruia nivelul de uraniu va reveni la standardele dinainte de pactul nuclear din 2015, dacă sancțiunile impuse asupra statului nu vor fi retrase, relatează CNN. De asemenea, blocarea inspecțiilor internaționale asupra activității nucleare este menționată în documentul oficial. Iran a insistat ca SUA să se revină asupra acordului nuclear încheiat în 2015, după ce sub administrația prezidențială a lui Donald Trump s-au retras din înțelegere. Joe Biden, președintele ales al SUA, intenționează să reclădească relațiile diplomatice cu Iranuil. Legea privind ”Planul de Acțiune Strategic pentru Combaterea Sancțiunilor” cere ca părțile europene semnatare ale acordului să ridice sancțiunile impuse asupra sectoarelor bancar și petrolier din Iran până în luna februarie, amenințând cu suspendarea inspecțiilor nucleare ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și cu retragerea din Tratatul de Non-Proliferare Nucleară.

Administrația Trump a anunțat măsuri prin care va limita semnificativ validitatea vizelor pentru afaceri și turism în ceea ce privește membrii Partidului Comunist Chinez, de la 10 ani la doar o lună, conform Reuters. Această mișcare marchează ultimele eforturi ale administrației Trump de a-și concretiza retorica anti China, precum și eforturile de a lăsa drept moștenire viitoarei administrații Biden un set de relații bilaterale precare. Conform declarației oficiale a Departamentului de Stat, scopul acestei decizii este de a proteja națiunea de ,,influența malignă’’ a reprezentanților Partidului Comunist, afirmând că aceștia exercită presiuni asupra SUA prin ,,propagandă, constrângeri economice și alte activități nefaste’’. Purtătoarea de cuvânt a Ministerul de Externe Chinez a răspuns, acuzând SUA de ,,o formă exacerbată a opresiunii politice adresată Chinei’’ și de acționarea pe baza ,,unor prejudecăți fixate din perioada Războiului Rece.’’

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 septembrie în lume – Guvernul britanic anunță noi măsuri pentru reducerea taxelor, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a indicat că în Ucraina au fost comise crime împotriva umanității, iar Administrația Biden a anunțat o relaxare a sancțiunilor asupra serviciilor de internet din Iran

Material realizat de Maria Pițigoi Comisia specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a concluzionat …