Material realizat de Carmen Toader
Oficialii Băncii Mondiale au deschis un birou la Madrid pentru a consolida cooperarea cu Spania și pentru a facilita finanțarea proiectelor din America Latină, Africa și alte piețe emergente, potrivit Euronews. Noul birou va servi drept punct de legătură cu autoritățile, companiile, investitorii, universitățile și organizațiile societății civile. Inițiativa urmărește să faciliteze accesul companiilor spaniole la finanțări, garanții și instrumente de reducere a riscurilor investițiilor în țările în curs de dezvoltare, în special în domenii precum serviciile financiare, gestionarea apei, turismul sustenabil și infrastructura rezilientă. Makhtar Diop, directorul IFC (Corporația Financiară Internațională), a declarat că noul birou va contribui la mobilizarea capitalului privat și la crearea de locuri de muncă în piețele emergente. Carlos Cuerpo, ministrul Economiei, a subliniat că deschiderea biroului consolidează poziția Spaniei ca partener-cheie al instituțiilor multilaterale.
Marco Rubio, secretarul de stat american, s-a întâlnit cu Saddam Haftar, adjunctul comandantului Armatei Naționale Libiene, în cadrul eforturilor de a sprijini reunificarea instituțiilor politice, economice și militare ale Libiei, conform Al Jazeera. În urma discuțiilor, oficialii americani au transmis că cele două părți au analizat modalități de promovare a unității și păcii în Libia. Guvernul de la Washington și-a reafirmat angajamentul de a susține formarea unui guvern ales democratic. Întâlnirea are loc în contextul intensificării implicării diplomatice americane în Libia. În aprilie, guvernul american a mediat un acord privind cheltuielile comune ale celor două guverne rivale, iar în paralel încearcă să consolideze cooperarea militară dintre estul și vestul țării. Libia rămâne divizată între autoritățile din Tripoli și cele din est după conflictul izbucnit în urma înlăturării lui Muammar Gaddafi în 2011.
Oficialii din Australia și Vanuatu au semnat un tratat bilateral de securitate și cooperare economică care interzice amplasarea unor baze militare străine pe teritoriul statului insular, limitând astfel posibilitatea extinderii influenței militare a Chinei în Pacific, potrivit AP. Acordul, denumit „Nakamal”, prevede că liderii din Vanuatu nu vor permite construirea de baze sau infrastructură militară străină și vor proteja infrastructura critică împotriva militarizării, ingerințelor externe și accesului neautorizat. Totodată, guvernul Vanuatu va consulta omologul său australian înainte de a implica terți în proiecte de infrastructură strategică. Tratatul consolidează cooperarea în domeniul securității, dezvoltării și gestionării dezastrelor naturale. Reprezentanții Chinei au reacționat exprimându-și îngrijorarea că acordul ar putea fi îndreptat împotriva sa și a cerut ca parteneriatele din regiune să nu fie folosite în scopuri de rivalitate geopolitică.
Vladimir Putin a recunoscut, pentru prima dată, că atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au provocat penurii de combustibil în Rusia, deși a susținut că situația nu este „critică”, potrivit BBC. În cadrul unei reuniuni cu oficiali și reprezentanți ai industriei petroliere, președintele rus a admis existența cozilor la benzinării și dificultățile întâmpinate de șoferi și companii în aprovizionarea cu anumite tipuri de carburant. El a subliniat că și sectorul agricol este afectat, iar în Crimeea anexată mai există rezerve de combustibil doar pentru câteva zile. Liderul rus a promis accelerarea reparațiilor la rafinăriile lovite și consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană. Potrivit presei independente ruse, restricții privind distribuția combustibilului sunt în vigoare în 56 de regiuni ale Rusiei.
Oficialii Statelor Unite și ai Iranului au convenit să reia negocierile privind Strâmtoarea Ormuz, după un weekend marcat de atacuri reciproce care au pus în pericol armistițiul încheiat pe 17 iunie, potrivit POLITICO. Discuțiile tehnice, propuse de guvernul de la Washington, ar urma să înceapă la Doha și vizează asigurarea navigației comerciale prin strâmtoare, deși guvernul iranian nu a confirmat oficial acordul. Reluarea dialogului a venit după schimburi de lovituri între cele două părți, inclusiv atacuri americane asupra unor obiective militare iraniene și riposta Iranului împotriva bazelor americane din Bahrain și Kuweit. Președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să reacționeze militar dacă Iranul renunță la acord, în timp ce autoritățile iraniene au amenințat cu suspendarea negocierilor. Noile discuții vor continua negocierile începute în Elveția și vor aborda inclusiv programul nuclear iranian și sancțiunile americane.
