Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
În Etiopia au izbucnit tensiuni între trupele guvernamentale și forțele tigrayene, conform Al Jazeera. Ciocniri armate au izbucnit în regiunea Tigray din nordul Etiopiei între trupele federale și forțele tigrayene, într-un context marcat de insecuritate persistentă și de o criză umanitară profundă. Luptele, semnalate în zona Tsemlet din vestul regiunii, au determinat suspendarea zborurilor, potrivit unor surse de securitate. Regiunea rămâne grav afectată de conflictul din perioada 2020–2022, care a provocat mii de morți și milioane de persoane rănite. Organizațiile umanitare au avertizat că până la 80% din populația Tigrayului are nevoie de ajutor de urgență, însă reducerile majore ale finanțării internaționale, inclusiv ale sprijinului acordat anterior prin USAID, au creat deficite critice. Aceste tăieri au pus presiune suplimentară pe sistemul sanitar și au redus accesul populației la servicii medicale și de bază, într-o regiune deja vulnerabilă din punct de vedere economic și social.
Oficialii spanioli au declanșat o anchetă după ce 253 de copii au primit vaccinuri expirate, relatează Al Jazeera. Autoritățile sanitare din Țara Bascilor au declanșat o anchetă după ce 253 de pacienți, majoritatea sugari, au primit doze expirate ale vaccinului hexavalent pediatric. Serviciul public de sănătate Osakidetza a început contactarea familiilor afectate după identificarea incidentului. Ministrul regional al Sănătății a declarat că, în urma consultărilor cu agenția națională a medicamentului, consiliul regional pentru vaccinuri și producătorul vaccinului, s-a stabilit că dozele administrate nu prezintă riscuri de sănătate și nu sunt asociate cu efecte adverse. Cu toate acestea, oficialii au catalogat situația drept gravă și și-au cerut scuze public. Ancheta internă vizează identificarea deficiențelor din lanțul de distribuție și implementarea unor măsuri corective pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente. Vaccinul hexavalent oferă protecție împotriva a șase boli infecțioase.
Uniunea Europeană a aprobat desemnarea Gărzii Revoluționare a Iranului drept organizație teroristă, potrivit Euronews. Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au decis includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, după obținerea unanimității necesare în cadrul unei reuniuni la Bruxelles. Decizia politică, cu caracter simbolic semnificativ, survine pe fondul reacției la reprimarea violentă a protestelor interne din Iran și la acuzațiile privind implicarea IRGC în furnizarea de armament către Rusia și în atacuri regionale. Măsura va presupune înghețarea activelor, interdicția de finanțare și restricții de călătorie pentru membrii corpului, multe dintre acestea fiind deja supuși sancțiunilor existente. Unele state membre, anterior reticente, și-au schimbat poziția invocând amploarea abuzurilor documentate. Oficialii europeni au subliniat că decizia nu vizează întreruperea canalelor diplomatice. Pe lângă includerea IRGC pe lista teroristă, au fost adoptate noi sancțiuni împotriva unor persoane acuzate de încălcări ale drepturilor omului.
Pe aeroportul din capitala Nigerului, securitatea a fost sporită după explozii nocturne, conform The Guardian. Securitatea a fost intensificată în jurul principalului aeroport din Niamey, capitala Nigerului, după focuri de armă și explozii produse în cursul nopții. Incidentele au avut loc în apropierea unei baze militare adiacente aeroportului și au provocat pagube mai multor aeronave comerciale aflate la sol, potrivit unor surse din aviație. Nu este clar cine se află în spatele atacului și dacă au existat victime. Autoritățile nu au oferit încă un punct de vedere oficial. Observatori și analiști de securitate consideră probabilă implicarea unor grupări jihadiste active în regiunea Sahelului, unde atacurile armate s-au intensificat în ultimii ani. Incidentul a avut loc pe fondul deteriorării situației de securitate după lovitura de stat din 2023 și al retragerii forțelor occidentale. Oficialii din Niger se confruntă cu o creștere semnificativă a violențelor extremiste, fiind una dintre țările cu cea mai mare creștere a numărului de victime ale terorismului la nivel global.
Oficialii europeni l-au concediat pe înaltul oficial Henrik Hololei după ancheta legată de cadouri primite din Qatar, relatează Politico. Reprezentanții Uniunii Europene l-au concediat pe Henrik Hololei, un înalt oficial estonian, după ce o anchetă internă a constatat încălcări ale regulilor privind conflictele de interese, transparența, acceptarea cadourilor și divulgarea documentelor. Ancheta a fost declanșată pe baza descoperirilor confidențiale ale Oficiului European Anti-Fraudă (OLAF) din 2023, ca urmare a investigațiilor publicate de POLITICO. Hololei a ocupat în trecut poziții de rang înalt în domeniul transporturilor și a fost consilier Hors Classe în Direcția Generală pentru Parteneriate Internaționale a Comisiei Europene. Disciplinarea a fost notificată pe 21 martie 2025, iar concluzia procedurii interne a fost concedierea oficialului. Măsura a fost justificată prin încălcarea articolelor regulamentului de personal al Comisiei, iar autoritățile europene au aplicat măsuri corespunzătoare fără a detalia alte sancțiuni.
Conform ministrului danez de externe, discuțiile inițiale dintre decidenții politici din Danemarca, Statele Unite și Groenlanda, în legătură cu soarta insulei arctice „au decurs bine”, prezintă Politico. Lars Løkke Rasmussen și ministrul de externe groenlandez Vivian Motzfeldt s-au întâlnit cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la Washington și au convenit să înființeze un „grup de lucru” pentru a discuta despre Groenlanda și securitatea Arcticii, în contextul cererilor președintelui american Donald Trump de a prelua teritoriul danez autonom. Amenințările lui Trump de a confisca Groenlanda au tulburat Europa și au fracturat relațiile transatlantice, determinând liderii să solicite conducerii UE să devină mai unită și mai independentă pentru a-și asigura propria securitate.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump a susținut că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost de acord să oprească atacurile asupra Kievului și a altor regiuni ucrainene, în condițiile temperaturilor foarte scăzute, afirmă Reuters. Președintele american a declarat pentru reporterii de la Casa Albă că i-a cerut omologului rus să nu se lanseze atacuri cu rachete asupra Kievului timp de o săptămână, în contextul “frigului extrem” din regiune, președintele rus fiind de acord. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitciko, a spus că 600 de mii de locuitori au părăsit temporar orașul, după ce atacurile rusești au lăsat jumătate din capitală fără electricitate, încălzire și apă. Declarația lui Trump a venit și după ce Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, a menționat că recentele discuții trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina au înregistrat “progrese semnificative” și că vor avea loc mai multe discuții în viitorul apropiat.
Capitala Rusiei, Moscova, a înregistrat în această lună cea mai mare cantitate de zăpadă din ultimii 200 de ani, au declarat Euronews. Trenurile din zona Moscovei au înregistrat întârzieri, iar mașinile au rămas blocate în ambuteiaje. Observatorul Meteorologic al Universității de Stat din Moscova a înregistrat aproape 92 mm de precipitații, ceea ce reprezintă cea mai mare valoare din ultimii 203 ani. În zone ale capitalei, zăpada acumulată pe sol a atins 60 de centimetri. Ninsorile record au fost „cauzate de cicloane profunde și extinse, cu fronturi atmosferice puternice care au trecut peste regiunea Moscovei”, a declarat observatorul. De asemenea, regiunea Kamchatka în zona de est a Rusiei a declarat stare de urgență din cauza unei furtuni de zăpadă masive care a paralizat parțial principalul său oraș, unde se aflau mormane uriașe de zăpadă care ajungeau până la etajul al doilea al clădirilor.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va redeschide spațiul aerian comercial deasupra Venezuelei și că americanii vor putea în curând să viziteze această țară, notifică Euronews. Trump a prezentat faptul că au fost oferite instrucțiuni secretarului său pentru transporturi, Sean Duffy, și liderilor militari americani, pentru deschiderea spațiul aerian pentru călătorii. “Cetățenii americani vor putea în curând să meargă în Venezuela și vor fi în siguranță acolo”, a spus președintele. De asemenea, administrația Trump a notificat Congresul să adopte primele măsuri pentru a redeschide ambasada SUA în Caracas. Chiar dacă președintele american Donald Trump a sugerat că americanii vor fi în siguranță în Venezuela, Departamentul de Stat al SUA a menținut avertismentul de călătorie la cel mai înalt nivel: „Nu călătoriți”, avertizând asupra riscului ridicat de detenție ilegală, tortură, răpire și altele.
Companiile SpaceX și XAI, ambele deținute de Elon Musk, au fost propuse pentru fuziune, dezvăluie Reuters. Acest fapt ar impulsiona planul creatorului de a lansa centre de date pe orbita Pământului. Fuziunea ar aduce sub aceeași umbrelă afacerile cu rachete Starship, constelația de sateliți Starlink, rețeaua socială X și chatbotul Grok. În acest fel, Elon Musk a încercat să se impună în cursa folosirii inteligentei artificiale în fața unor mari companii precum Google, Meta și OpenAI. De altfel, miliardarul a declarat la Forumul Economic de la Davos că “în următorii doi-trei ani, cel mai ieftin loc pentru AI va fi în spațiu”. Prin integrarea cu XAI, liderii companiei SpaceX ar putea consolida poziția în obținerea unor ample contracte de apărare. XAI a semnat un contract de 200 de milioane de dolari cu Departamentul american al Apărării, pentru furnizarea produselor Grok, iar Starlink și varianta sa militară, Starshield, a utilizat intens inteligența artificială pentru operațiuni prin satelit și aplicații de securitate națională.
