Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Luca Coșa și Paula Gănuci
Vladimir Putin a anunțat unilateral un armistițiu de trei zile, începând cu 8 mai, susține Politico. Armistițiul începe la data de 8 mai, pentru a asigura desfășurarea paradei din 9 mai, când Rusia celebrează victoria în al Doilea Război Mondial. Ucraina a considerat gestul o manipulare cinică, menită să servească interesele de imagine ale Kremlinului, nu un pas real spre pace. Președintele Volodimir Zelenskyy a declarat că o încetare a focului trebuie să fie imediată, completă și necondiționată, pentru cel puțin 30 de zile. El a criticat dorința Rusiei de a înceta focul doar pentru a-și proteja parada și oaspeții, precum Xi Jinping, de atacuri ucrainene. Deși armata rusă a avansat în estul Ucrainei, Kievul a reușit să lovească instalații militare ruse și chiar Moscova cu drone. Oficialii ucraineni au avertizat că orice armistițiu anunțat de Rusia este folosit doar pentru regrupare și reluarea atacurilor.
Oficialii britanici au adoptat o serie de măsuri care indică o distanțare treptată față de China și o apropiere de Statele Unite, în contextul unei repoziționări geopolitice, anunță Politico. După ce Partidul Laburist a preluat puterea în iulie 2024, guvernul a început să ia decizii care sugerează că, deși oficial menține o relație „pragmatică” cu Beijingul, în practică se aliniază din ce în ce mai mult cu pozițiile americane. Printre măsuri se numără forțarea companiei chineze Jingye să renunțe la controlul asupra British Steel, lansarea unei revizuiri a facilităților fiscale de care beneficiază firmele chineze Shein și Temu, precum și interzicerea utilizării panourilor solare, măsură luată în legătură cu munca forțată din Xinjiang în proiectele energetice de stat. De asemenea, guvernul britanic evaluează introducerea unor entități chineze pe o listă de influență străină sporită. Toate aceste decizii au fost interpretate ca semnale clare adresate Washingtonului, mai ales în perspectiva unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.
Judecători CJUE au declarat ilegal programul Maltei de „pașapoarte de aur”, ce oferă cetățenie în schimbul unei investiții de cel puțin 600.000 de euro și a unei reședințe pe insulă, indică Politico. Instanța a considerat că această practică reprezintă o „comercializare” a cetățeniei, încalcă încrederea reciprocă între statele membre și încalcă dreptul UE. Comisia Europeană a lansat acțiuni legale împotriva Maltei în 2022, iar după decizie a cerut eliminarea tuturor schemelor similare din UE. Malta a suspendat programul pentru cetățeni ruși și belaruși după invazia Ucrainei și a anunțat că va respecta hotărârea, fără a retrage însă cetățenia celor care au beneficiat deja. Transparency International și alți actori civici au salutat decizia. Fostul premier Joseph Muscat a criticat verdictul ca fiind politic.
Liderul conservator canadian, Pierre Poilievre, a suferit o înfrângere șocantă în alegerile de luni, anunță Politico. Acesta și-a pierdut propriul loc în Parlament în fața candidatului liberal Bruce Fanjoy, în circumscripția Carleton, lângă Ottawa. Deși Poilievre a declarat că va rămâne la conducerea partidului, înfrângerea sa marchează o prăbușire electorală majoră, după ce în 2024 era considerat favorit pentru funcția de prim-ministru. Campania conservatorilor a fost afectată de asocierea lui Poilievre cu retorica și politicile lui Donald Trump, precum și de demisia lui Justin Trudeau și ascensiunea rapidă a fostului bancher Mark Carney în fruntea Partidului Liberal. Este prima oară din 1993 când un lider de partid important din Canada își pierde locul în Parlament în timpul alegerilor.
Opoziția din Trinidad și Tobago, condusă de Kamla Persad-Bissessar, a câștigat alegerile parlamentare din 28 aprilie 2025, conform rezultatelor preliminare, confirmă BBC. Victoria a marcat revenirea lui Persad-Bissessar în funcția de prim-ministru, pe care a mai ocupat-o între 2010 și 2015. Campania UNC s-a axat pe creșterea salariilor, sprijin pentru pensionari, redeschiderea spitalelor pentru copii și crearea a peste 50.000 de locuri de muncă. Partidul aflat la guvernare, PNM, a fost învins după ce liderul său, Keith Rowley, s-a retras, iar noul premier, Stuart Young, a convocat alegeri anticipate controversate. Scrutinul s-a desfășurat într-un context de criză economică și creștere a criminalității, după o stare de urgență care a durat 105 zile.
Reprezentanții japonezi și filipinezi au convenit extinderea cooperării în domeniul securității pe fondul tensiunilor cu armata chineză, susține Al Jazeera. Premierul japonez Shigeru Ishiba și președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. au anunțat, în cadrul unei conferințe în Manila, consolidarea cooperării în domeniul securității, inclusiv începerea negocierilor pentru un acord de apărare și un pact privind schimbul de informații. Întâlnirea a avut loc în contextul tensiunilor crescute cu armata chineză în Marea Chinei de Sud și de Est. Ishiba a condamnat încercările de a schimba situația actuală din regiune prin forță, iar Marcos a lăudat asistența de securitate oferită de oficialii japonezi. Cei doi lideri au reafirmat și importanța colaborării cu autoritățile americane.
Spania și Portugalia și-au reluat alimentarea cu energie electrică, cauza întreruperii rămânând necunoscută, conform Associated Press. Alimentarea cu energie a fost restabilită în Spania și Portugalia marți dimineață, după una dintre cele mai grave pene de curent din Europa, care a afectat zboruri, trenuri, comunicațiile mobile și bancomatele. Operatorii Red Eléctrica și REN au anunțat că rețelele funcționează normal, însă cauzele căderii de 15 GW din sistemul spaniol, adică 60% din cererea națională, rămân necunoscute. Autoritățile spaniole investighează cinci decese legate de blackout, inclusiv trei persoane din aceeași familie intoxicate cu monoxid de carbon. Sabotajul și atacurile cibernetice au fost excluse. Între timp, turneul de tenis Madrid Open și transportul public din marile orașe au fost reluate, deși unele servicii feroviare rămân instabile.
Regele Danemarcei a început o vizită în Groenlanda pe fondul interesului oficialilor americani de a prelua insula, declară Euronews. Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a sosit în Groenlanda într-o vizită menită să consolideze legăturile cu teritoriul autonom, în contextul în care președintele american Donald Trump și-a exprimat dorința de a prelua insula arctică strategică. Vizita are loc după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat Danemarca pentru investiții în baza militară americană de pe insulă. Frederik urmează să se întâlnească cu membrii noului guvern groenlandez și să participe la tradiționalul „kaffemik”, un eveniment ce îi permite să discute cu localnicii. Reprezentanții partidelor din Groenlanda au format recent o coaliție largă ca reacție la interesul SUA, în timp ce insula se apropie tot mai mult de un posibil referendum pentru independență.
Autoritățile franceze au acuzat oficialii ruși pentru atacurile cibernetice din campania prezidențială a lui Macron din 2017, susține Politico. Acestea au acuzat grupul rus de hackeri Fancy Bear, (cunoscut drept APT28) afiliat serviciului de informații GRU, de orchestrarea atacurilor cibernetice asupra echipei de campanie a președintelui Emmanuel Macron din 2017. Potrivit reprezentanților ministerului francez de Externe, APT28 a vizat din 2021 peste o duzină de entități franceze, inclusiv agenții guvernamentale și companii din sectorul financiar dar și cel aerospațial. Autoritățile franceze afirmă că grupul este implicat și în atacuri asupra infrastructurii ucrainene. Ministrul Jean-Noël Barrot a declarat că Franța „observă, blochează și luptă împotriva adversarilor săi”, într-un mesaj care însoțește un videoclip despre „războiul tăcut” purtat de Rusia împotriva Franței.
Oficialii Agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) au acuzat armata israeliană că a abuzat angajați și i-a folosit drept scuturi umane, titrează The Guardian. Membrii UNRWA au acuzat forțele israeliene că au maltratat peste 50 de angajați de-ai săi și că i-a folosit pe unii dintre aceștia drept scuturi umane, în detenții militare din Gaza și Israel. Directorul Philippe Lazzarini a afirmat că personalul (profesori, medici și asistenți sociali) a fost supus „privării de somn, umilirii, amenințărilor și atacurilor cu câini” pentru a fi forțat să mărturisească. Oficialii israelieni nu au comentat acuzațiile, dar au susținut că respectă dreptul internațional. Tensiunile dintre reprezentanții UNRWA și cei ai Israelului au crescut semnificativ, iar cazul a ajuns și în atenția membrilor Curții Internaționale de Justiție.
