Material realizat de Mihai Turcu
Forțele de ordine s-au ciocnit cu manifestanții anti-guvernamentali în Belgrad, publică Deutsche Welle. Protestul a fost condus de studenți și a urmat unor luni de manifestații împotriva guvernului condus de Aleksandar Vučić. Participanții au cerut alegeri parlamentare anticipate și au amenințat cu lansarea unei campanii de nesupunere civică. După încheierea manifestației principale, mai mulți protestatari au încercat să ajungă la un miting organizat de susținători ai guvernului, moment în care au izbucnit violențele. Poliția a utilizat spray lacrimogen, grenade asurzitoare și a reținut câteva zeci de persoane. Potrivit autorităților, șase polițiști au fost răniți. Protestele fuseseră inițiate în urma prăbușirii unei gări în 2024, incident soldat cu 16 morți și atribuit corupției și neglijenței instituționale. Guvernul a refuzat organizarea de alegeri anticipate, iar președintele Vučić a acuzat influențe externe pentru escaladarea tensiunilor.
Franța a interzis fumatul în mai multe spații publice, informează Deutsche Welle. Guvernul francez a pus în aplicare o serie de restricții care au interzis fumatul pe plaje, în parcuri, stațiile de autobuze și în apropierea școlilor, piscinelor sau bibliotecilor, începând de duminică. Măsura a fost publicată în Monitorul Oficial și a avut ca scop protejarea copiilor de fumatul pasiv, responsabil pentru 3.000–5.000 de decese anual. Interdicția nu s-a aplicat teraselor restaurantelor sau barurilor, iar țigările electronice nu au fost menționate. Amenzile au variat între 135 și 700 de euro, însă autoritățile au prevăzut o perioadă de tranziție. Ministerul Sănătății a declarat că noua reglementare a reprezentat un pas spre obiectivul „generației fără tutun” din 2032. Deși peste 30% dintre adulți și 15% dintre adolescenții de 17 ani au fumat, rata fumatului a fost în scădere. În ciuda prețurilor ridicate la țigări, Franța a rămas printre țările europene cu cel mai mare consum.
Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul războiului, confirmă Euronews. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a lansat 537 de arme aeriene asupra teritoriului ucrainean, inclusiv 477 de drone și 60 de rachete. Dintre acestea, 249 au fost doborâte, iar 226 s-au pierdut, cel mai probabil din cauza bruiajului electronic. Atacul a vizat mai multe regiuni, inclusiv zone din vestul Ucrainei, departe de linia frontului. Un avion de luptă F-16 ucrainean a fost doborât, iar pilotul, locotenent-colonelul Maksym Ustymenko, a fost ucis. Polonia și alte state aliate au ridicat avioane pentru a asigura protecția spațiului aerian. Conform autorităților ucrainene, un atac cu drone a provocat un deces în regiunea Herson și mai mulți răniți în Cerkasî. În paralel, serviciile de informații ucrainene au revendicat distrugerea unor elicoptere și sisteme antiaeriene rusești în Crimeea ocupată.
Comisarul european pentru egalitate și aproximativ 70 de eurodeputați au participat la un protest la Budapesta împotriva interzicerii marșului Pride, declară Euronews. Parlamentul Ungariei adoptase în martie o lege care interzicea evenimentul, invocând o presupusă protejare a minorilor. Comisia Europeană considerase măsura incompatibilă cu dreptul comunitar și trimisese cazul la Curtea de Justiție a UE. În pofida interdicției, primarul capitalei, Gergely Karácsony, permisese desfășurarea marșului sub denumirea oficială de „Ziua Libertății”. Evenimentul a reunit zeci de mii de persoane, printre care eurodeputați din Renew Europe, Social Democrații, Verzi și Stânga, dar nu și liderul opoziției, Peter Magyar. Au fost desfășurate măsuri de securitate extinse, iar participanții fuseseră avertizați că riscă amenzi sau închisoare. Totodată, grupări naționaliste și de extremă dreapta au organizat contra-manifestații, dar nu s-au înregistrat incidente majore.
Guvernul grec a anunțat o remaniere după un scandal major de fraudă cu fonduri agricole europene, anunță Politico. Cabinetul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis a fost remaniat în urma unor demisii provocate de implicarea mai multor oficiali într-o fraudă de amploare cu fonduri europene destinate agriculturii. Thanos Plevris, parlamentar dintr-un partid naționalist, a fost numit ministru al migrației în locul lui Makis Voridis, care a demisionat după ce a fost menționat în ancheta Parchetului European. Au fost numiți și alți noi miniștri adjuncți în domeniile afacerilor externe, dezvoltării rurale și guvernării digitale. Parchetul European a investigat zeci de cazuri în care fondurile UE au fost acordate ilegal pentru terenuri inexistente sau activități agricole fictive. Dosarul a fost trimis parlamentului grec, deoarece doar acesta poate ancheta foști sau actuali miniștri. Opoziția a criticat dur numirea lui Plevris, invocând pozițiile sale radicale. Alte două demisii din partidul de guvernământ au avut loc în aceeași zi.
Politicall.ro Educare prin informare
