Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Carmen Toader
Liderul militar Mamady Doumbouya și-a consolidat puterea în urma alegerilor prezidențiale din Guineea, conform Reuters. Scrutinul prezidențial, în care Doumbouya, fost comandant al forțelor speciale, a concurat cu opt candidați, desfășurându-se într-un context politic instabil, fără o opoziție puternică. Secțiile de vot s-au deschis la 07:00 în capitala Conakry, iar alegătorii au descris procesul fiind doar o formalitate. Circa 6,7 milioane de persoane au fost înregistrate pentru vot, iar rezultatele provizorii au fost estimate în 48–72 de ore. Mamady Doumbouya a promovat exploatarea minieră din Simandou și a naționalizat o parte din industria aluminiului, ceea ce i-a sporit popularitatea, mai ales printre tineri. Analistul Benedict Manzin a avertizat că liderul ar fi putut consolida controlul său și al apropiaților săi asupra economiei. Organizațiile internaționale au semnalat restrângerea libertății presei și intimidarea opoziției, riscând credibilitatea alegerilor.
Premierul Albin Kurti a convocat alegeri anticipate în Kosovo, potrivit The Guardian. Alegătorii din Kosovo au mers la urne pentru un scrutin parlamentar anticipat, după ce partidul Vetëvendosje, condus de Albin Kurti, nu a reușit să formeze un guvern după alegerile din 9 februarie. Vetëvendosje a rămas favorit, dar obținerea unei majorități în parlament a rămas incertă, iar alte partide au refuzat să formeze coaliții, 20 de mandate fiind rezervate minorităților, inclusiv sârbilor. Lipsa unui guvern funcțional a împiedicat aprobarea bugetului pe 2026 și amenința economia slabă a țării. Partidele de opoziție, Liga Democrată și Partidul Democratic din Kosovo, au acuzat conducerea de autoritarism și tensionarea relațiilor cu UE și SUA. Kurti, fost deținut politic, a susținut poziții ferme în negocierile cu Serbia și a promis achiziții de echipamente militare. Alegerile ar fi putut influența și numirea unui nou președinte, iar rezultate neconcludente ar fi forțat un nou scrutin.
În Myanmar s-au organizat primele alegeri generale după lovitura de stat din 2021, relatează Al Jazeera. Alegerile s-au desfășurat în aproximativ o treime din cele 330 de districte, în contextul unui război civil dintre forțele statului și grupurile de opoziție, votul a fost anulat în 65 de districte. ONU și alte organizații privind drepturile omului au catalogat scrutinul drept lipsit de echitate și credibilitate, subliniind că partidele anti-militare nu au participat, iar Aung San Suu Kyi rămâne în exil. Privind alegerile s-a stabilit o continuare în două runde suplimentare, cu noi mașini de vot electronice, fără posibilitatea votului scris sau a buletinelor de vot nule. Analistul Richard Horsey a estimat că rezultatul era previzibil: victoria USDP și menținerea controlului armatei, fără a rezolva criza politică, riscând în schimb prelungirea instabilității în țară.
Numeroase state au condamnat recunoașterea Somaliland de către Israel, relatează POLITICO. Israel a devenit primul stat care a recunoscut Somaliland, teritoriu separat de Somalia încă din 1991, după decenii de război civil, printr-o declarație semnată de premierul Benjamin Netanyahu și președintele regiunii, Abdirahman Mohamed Abdullah. Decizia a fost blamată de țări precum Iordania, Qatar, Algeria, precum și de Uniunea Africană, care a afirmat că respinge orice inițiativă de recunoaștere a independenței Somaliland. Departamentul de Stat al SUA a reiterat recunoașterea integrității teritoriale a Somaliei, iar Uniunea Europeană a subliniat importanța acestui fapt. Somaliland, un teritoriu situat pe coasta Somaliei, reprezintă o zonă strategică pentru rutele maritime globale și se învecinează cu Djibouti, unde se află cea mai mare bază militară americană din Africa.
Guvernele Germaniei și Regatului Unit au accelerat cooperarea militară printr-o achiziție comună de artilerie mobilă de peste 60 de milioane de euro, raportează Euronews. Cele două țări au semnat un contract pentru achiziționare de sisteme moderne RCH 155 montate pe vehicule blindate, capabile să tragă în deplasare și să lovească ținte la peste 70 de kilometri. Acordul a prevăzut livrarea unui demonstrator pentru armata britanică și a două unități destinate testelor în Germania, sistemele fiind produse de compania franco-germană KNDS, în cooperare cu Rheinmetall. Achiziția a făcut parte dintr-un parteneriat strategic mai amplu, care a inclus dezvoltarea unei arme de precizie cu rază lungă de acțiune și intensificarea cooperării militare acvatice. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a explicat că inițiativa a răspuns noilor riscuri de securitate, iar omologul său englez, John Healey, a spus că parteneriatul a consolidat apărarea și a generat beneficii ambelor state.
