Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Paula Gănuci
Propunerea premierul spaniol Pedro Sanchez, privind adăugarea limbii catalane ca limba oficială UE, a fost respinsa de oficialii europeni, declară Politico. Propunerea de a adăuga catalana, basca și galiciana ca limbi oficiale ale blocului a fost amânată pe termen nedeterminat din lipsă de unanimitate. Propunerea, esențială pentru menținerea sprijinului din partea partidului separatist catalan Junts, a întâmpinat opoziție din partea mai multor state membre, îngrijorate de costurile suplimentare și posibilele implicații legale. Deși Spania s-a oferit să suporte toate cheltuielile, scepticismul a persistat. Eșecul de a aproba legea ar risca să destabilizeze guvernul minoritar al lui Sanchez, având nevoie de sprijinul Junts pentru adoptarea bugetului și pentru a crește cheltuielile de apărare, Spania fiind în prezent cel mai mic contributor NATO, cu doar 1,28% din PIB. Guvernul spaniol a promis că va continua eforturile de lobby și va readuce propunerea în discuție.
Ministrul german de Finanțe și cancelarul Merz s-au contrazis în privința politicii Germaniei legate de utilizarea armelor occidentale de către Ucraina împotriva Rusiei, anunță Politico. Merz a declarat că nu mai există limite de rază pentru armele furnizate, inclusiv cele germane, însă ministrul Klingbeil a negat existența unei decizii oficiale noi care să modifice politica anterioară. Cancelarul a clarificat ulterior că această schimbare ar fi avut loc deja cu luni în urmă, fără o comunicare publică clară. Germania nu a trimis până în prezent arme cu rază lungă de acțiune, precum rachetele Taurus, solicitate insistent de Ucraina. Disputa a adâncit incertitudinea privind o eventuală livrare a acestor rachete, un subiect sensibil care a fost blocat anterior de fostul cancelar Scholz, din teama de escaladare a conflictului și implicare directă. Merz a declarat că Germania nu va mai anunța public ce arme trimite Ucrainei.
Premierul francez Francois Bayrou a criticat propunerea fostului său predecesor de a interzice purtarea vălului musulman de către fetele sub 15 ani, indică Politico. Fostul prim-ministru, Gabriel Attal, a lansat ideea în urma unui raport controversat care susține că grupări apropiate de Frații Musulmani ar încerca să influențeze societatea franceză. Francois Bayrou a recunoscut că raportul conține elemente utile, dar a avertizat că subiectul trebuie tratat cu prudență pentru a nu stârni tensiuni în rândul comunității musulmane. El a subliniat că o astfel de măsură ar fi greu de aplicat și riscă să stigmatizeze tinerele musulmane. Președintele Emmanuel Macron a avertizat, la rândul său, că amenințarea islamistă nu trebuie exagerată, pentru a nu cădea într-o viziune „conspirativă și paranoică”. Propunerea lui Attal avea șanse reduse să fie adoptată, fiind criticată chiar din interiorul partidului său, Renaissance.
Ministrul de Externe al Ghanei, Samuel Okudzeto Ablakwa, a anunțat închiderea temporară a ambasadei din Washington, D.C., în urma unei anchete privind o presupusă fraudă cu vize, confirmă BBC. Într-un audit intern s-a descoperit că un angajat local și colaboratori săi au creat un link neautorizat pe site-ul ambasadei, redirecționând solicitanții de vize și pașapoarte către o firmă privată care percepea taxe suplimentare neaprobate, între 30 și 60 de dolari. Banii au fost încasați în conturi personale, iar schema ar fi funcționat timp de cinci ani fără știrea ministerului. În consecință, personalul diplomatic a fost rechemat în țară, iar angajații locali au fost suspendați. Cazul a fost trimis procurorului general pentru posibile urmăriri penale. Închiderea ambasadei va dura câteva zile, până la finalizarea restructurării. Samuel Okudzeto Ablakwa a subliniat că guvernul Mahama are toleranță zero față de corupție și abuz de putere.
Ministerul de Externe al Suediei l-a convocat pe ambasadorul israelian, cerând ca Israelul să permită accesul neîngrădit al ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza, declară Politico. Solicitarea a venit în contextul blocării prelungite a ajutorului de către Israel, în timp ce criza umanitară din Gaza se agrava. Suedia a catalogat blocarea hranei și a altor ajutoare drept „indefensibilă” și a criticat modul în care Israelul desfășoară ofensiva militară. Deși a recunoscut dreptul Israelului la autoapărare, Suedia a insistat că acesta trebuie exercitat în conformitate cu dreptul internațional umanitar. ONU avertizează asupra foametei iminente și a riscului de moarte pentru 14.000 de sugari.
