Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Trei persoane au fost arestate în Azerbaidjan pentru un presupus plan de atac asupra unei ambasade din Baku, conform Al Jazeera. Serviciul de Securitate al Statului a precizat că suspecții ar fi colaborat cu membri ai ISIL din provincia Khorasan (ISKP) și ar fi procurat arme în vederea comiterii atacului. Cei trei bărbați, născuți în anii 2000 și 2005, au fost reținuți înainte de punerea în aplicare a planului. Aceștia sunt acuzați de „pregătirea unor acte de terorism” motivate de ostilitate religioasă, iar ancheta este în desfășurare. Autoritățile nu au precizat care ambasadă era vizată, însă presa israeliană a declarat că ar fi fost vorba despre ambasada Israelului, informație neconfirmată independent. Cazul a apărut într-un context de securitate regională sensibilă și de activitate intensificată a grupărilor extremiste. Incidentul a avut loc în apropierea unei vizite oficiale a ministrului israelian de externe la Baku. ISKP este cunoscut pentru implicarea în atacuri violente în mai multe state, inclusiv în afara Afganistanului.
Oficialii din Coreea de Nord au lansat rachete balistice presupuse în mare, informație declarată de autoritățile din Coreea de Sud și Japonia, relatează Al Jazeera. Lansările au vizat zona mării de pe coasta de est a țării, cu o distanță de aproximativ 350 km, într-un test de armament înaintea congresului Partidului Muncitorilor, și au fost considerate provocatoare și încălcări ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Autoritățile din Japonia au declarat că rachetele au atins o altitudine de 80 km și au căzut în afara zonei economice exclusive. Testele s-au întâmplat în contextul tensiunilor recente generate de presupuse zboruri de drone și al vizitei oficiale la Seul a unui reprezentant de la Pentagon, pentru discuții asupra modernizării alianței militare. Analiștii consideră că lansările au urmărit să demonstreze progres în dezvoltarea armamentului și să testeze capacitățile de precizie, într-o perioadă de intensificare a programului nord-coreean de rachete.
Președintele american Donald Trump a mărit tarifele Statelor Unite ale Americii pentru importurile din Coreea de Sud la 25%, potrivit BBC. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat majorarea tarifelor pentru importurile din Coreea de Sud la 25%, de la 15%, acuzând autoritățile din Seul că nu au respectat acordul comercial încheiat anul trecut. Măsura vizează produse precum automobile, lemn, produse farmaceutice și alte bunuri reciproce, și a fost criticată de oficialii din Coreea de Sud, care au solicitat discuții urgente cu liderul de la Casa Albă. Oficialii sud-coreeni au precizat că un ministru al industriei se va deplasa la Washington pentru întâlniri cu omologul său american. Exporturile sud-coreene către SUA au totalizat aproximativ 123 de miliarde de dolari anul trecut, dintre care 30 de miliarde provin din industria auto. Piețele financiare au reacționat inițial negativ, dar investitorii rămân sceptici privind implementarea efectivă a creșterii tarifelor, considerând acest lucru mai degrabă ca un semnal de presiune în negocieri decât drept o măsură imediată.
Autoritățile din Spania au aprobat planul de acordare a statutului legal pentru mii de migranți fără drept de ședere, relatează Euronews. Guvernul spaniol a aprobat un plan de regularizare a aproximativ 500.000 de migranți fără documente, printr-un decret care nu necesită aprobare parlamentară. Măsura se va aplica celor care trăiesc în Spania de cel puțin cinci luni și au depus cereri pentru protecție internațională până la 31 decembrie 2025, având cazier judiciar curat, și copiii acestora să fie deja rezidenți. Beneficiarii vor putea munci în orice sector și regiune a țării. Guvernul a argumentat că planul sprijină integrarea și coeziunea socială, valorificând totodată nevoile economice generate de o populație îmbătrânită. Adversarii conservatori și de extremă dreaptă au criticat măsura, considerând că va încuraja imigrația ilegală și va suprasolicita serviciile publice. Planul urmează să deschidă perioada de depunere a cererilor între aprilie și iunie și se aliniază unei politici mai deschise față de migrație comparativ cu alte state europene.
Un judecător din Minnesota i-a ordonat șefului ICE să se prezinte în instanță, conform Al Jazeera. Judecătorul federal șef din Minnesota, Patrick Schiltz, a ordonat directorului interimar al ICE, Todd Lyons, să se prezinte personal în instanță, din cauza modului în care agenția gestionează audierile privind cauțiunea pentru imigranții reținuți. Ordinul a apărut după mai multe plângeri legale privind încălcarea deciziilor instanței și lipsa măsurilor pentru a răspunde sutelor de cereri de habeas corpus. Schiltz a numit situația „excepțională” și a menționat că măsuri mai puțin drastice au eșuat. Decizia survine în contextul controversei generate de intervențiile ICE în Minnesota, urmate de proteste publice după incidente mortale în timpul operațiunilor de aplicare a legii imigraționiste, precum și după implicarea administrației Trump în coordonarea acestor raiduri. Ordinul prevede că apariția lui Lyons poate fi anulată dacă persoana vizată este eliberată din custodie.
Comisia Europeană a semnat un acord comercial cu India, relatează Euronews. După luni de negocieri intense, acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India a fost finalizat și va reduce tarifele aplicate produselor europene, de la automobile la vinuri. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite a unor oficiali europeni de rang înalt, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisarul European pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că Bruxelles-ul vizează o implementare rapidă a acordului până în 2027. Momentul încheierii acordului este important, întrucât ambele părți încearcă să își reducă riscurile economice în fața amenințării tarifelor impuse de președintele american Donald Trump. Înainte ca acordul să poată fi implementat, acesta trebuie ratificat de Consiliul European și Parlamentul European, un proces care ar putea fi dificil.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că țara sa urmărește să intre în Uniunea Europeană în 2027, relatează Euronews. „Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre principalele garanții de securitate, nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Europă”, a declarat acesta. Ucraina a obținut statutul de țară candidată în 2022, după începutul invaziei ruse, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în 2024. În prezent însă, Ungaria blochează deschiderea capitolelor de negociere, susținând că aderarea Ucrainei ar reprezenta o amenințare pentru securitatea și economia Europei. Potrivit unui oficial al UE, care a vorbit sub protecția anonimatului, este analizată și posibilitatea unui proces de integrare graduală. Acesta a adăugat că Ucraina a înregistrat progrese semnificative și a finalizat cel mai rapid proces de evaluare dintre toate statele care au aplicat pentru a adera la Uniunea Europeană.
Un atac cu drone asupra Odesei a ucis trei persoane, relatează Euronews. Lovitura aeriană, care a implicat peste 50 de drone, a provocat moartea a cel puțin trei persoane și a rănit 23, inclusiv doi copii și o femeie însărcinată, potrivit oficialilor ucraineni. În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a făcut apel către Statele Unite să accelereze eforturile diplomatice pentru a pune capăt invaziei rusești, aflată aproape în al patrulea an. Dronele au vizat rețeaua electrică, atacată în mod repetat de forțele ruse în timpul celei mai reci ierni din ultimii ani. Analiștii au susținut că președintele rus, Vladimir Putin, nu se grăbește pentru a ajunge la un acord de pace, în pofida dificultățiilor întâmpinate de armat sa pe front.
Deputații francezi au votat o lege care ar interzice accesul la rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani, relatează The Guardian. Dacă va fi adoptată și de Senat, Franța ar deveni a doua țară care introduce o astfel de măsură, după Australia. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat inițiativa drept un „pas major” pentru protejarea copiilor și adolescenților. „Emoțiile copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platforme americane, fie de algoritmi chinezești”, a declarat acesta într-o transmisie video. Agenția franceză pentru siguranță sanitară (ANSES) a afirmat luna aceasta că rețelele sociale au efecte dăunătoare asupra adolescenților, deși nu reprezintă singurul factor al deteriorării sănătății mintale. Membri ai partidului de stânga, Franța Nesupusă (LFI), au criticat proiectul de lege, și l-au caracterizat drept „o formă de paternalism digital” și un răspuns „prea simplist” pentru impactul negativ ale tehnologiei.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a stârnit reacții puternice după ce a declarat că Europa ar trebui să „continue să viseze” dacă crede că se poate apăra singură, relatează Euronews. În declarațiile sale în fața Parlamentului European, Rutte a subliniat că securitatea continentului este profund dependentă de capacitățile militare americane, inclusiv de „umbrela nucleară” a SUA. El a avertizat că, în lipsa sprijinului american, statele europene ar trebui să își crească masiv cheltuielile pentru apărare și pentru dezvoltarea unor capacități nucleare și strategice proprii. Declarațiile sale au fost percepute de mulți lideri europeni drept paternaliste și demobilizatoare, în special într-un moment în care UE încearcă să își consolideze autonomia strategică, pe fondul retoricii anti-europene a președintelui Statelor Unite.
