Material realizat de Filip Nicolae Ashley și Dumitrescu Georgiana Florentina
Jakarta a pregătit mobilizarea a 1.000 de soldați în Fâșia Gaza, ca parte a forței internaționale „Board of Peace”, coordonată de Statele Unite ale Americii (SUA), conform Al Jazeera. Președintele Prabowo Subianto a promis un total de 8.000 de militari, o mișcare menită să consolideze statutul diplomatic al țării la nivel global. Inițiativa a stârnit însă controverse interne. Criticii au avertizat că, fără un mandat eliberat de Organizația Națiunilor Unite (ONU), armata indoneziană riscă să devină un instrument de gestionare a ocupației în beneficiul aliaților Israelului. Absența relațiilor diplomatice între Jakarta și Tel Aviv a complicat logistica misiunii și a provocat temeri privind compromiterea solidarității tradiționale cu poporul palestinian. Oficialii guvernului au afirmat că trupele vor sprijini exclusiv independența și reconstrucția Palestinei. Totuși, analiștii au corelat această decizie și cu interesele economice ale lui Prabowo, inclusiv renegocierea tarifelor comerciale cu Washingtonul și ambiția sa de a deveni un mediator influent pe scena mondială.
Președintele Nicolás Maduro a solicitat unui judecător american anularea acuzațiilor de trafic de droguri, susținând că Washingtonul îi sabotează dreptul constituțional de a se apăra, indică Al Jazeera. Echipa sa legală a argumentat că guvernul Statelor Unite ale Americii (SUA) a împiedicat Venezuela să acopere onorariile avocatului Barry Pollack, încălcând al Șaselea Amendament privind dreptul la asistență juridică. Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost deținuți în New York fără cauțiune, după ce au fost ridicați din locuința lor într-un raid al forțelor militare americane. Deși oficialii SUA aprobase inițial plata cheltuielilor, autorizația a fost revocată după doar trei ore fără explicații. În timp ce procurorii au susținut că Maduro a abuzat de putere pentru a ajuta traficanții de droguri, acesta și-a menținut nevinovăția. O eventuală acceptare a plății de către SUA ar putea complica poziția procurorilor față de argumentele apărării privind imunitatea de stat și ilegalitatea capturării.
Relațiile dintre liderii Pakistanezi și Afganistani au degenerat într-un conflict militar direct, după ce Islamabadul a lansat lovituri aeriene asupra orașelor Kabul și Kandahar, titrează Al Jazeera. Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a declarat că cele două state se află în „război deschis”, invocând epuizarea răbdării față de autoritățile Talibanului. Conflictul a escaladat după ce purtătorul de cuvânt al Talibanilor a anunțat ofensive de amploare împotriva armatei pakistaneze de-a lungul Liniei Durand. Bilanțul victimelor este disputat: Pakistanul a susținut că a ucis peste 130 de luptători talibani, în timp ce oficialii afgani raportează doar opt morți și afirmă că au eliminat, la rândul lor, 55 de soldați pakistanezi. Tensiunile au fost alimentate de acuzațiile Islamabadului privind adăpostirea grupării TTP în Afganistan și de nerecunoașterea frontierei coloniale de către Kabul. Comunitatea internațională, inclusiv ONU și Rusia, a făcut apel la dialog și reținere.
Cel puțin șase polițiști palestinieni au fost ucișii în urma unor atacuri israeliene cu drone care au vizat posturi de control din tabăra de refugiați Bureij și zona al-Mawasi din Khan Younis, indică Al Jazeera. Patru persoane au murit la un punct de control din sudul enclavei, iar alte două în centrul Fâșiei Gaza. Hamas a condamnat operațiunile, susținând că Israelul ignoră eforturile mediatorilor și rolul Consiliului de Pace, încălcând frecvent faza actuală de încetare a focului. În paralel, criza umanitară a zonei s-a adâncit. Deși punctul de trecere Rafah a fost parțial deschis pentru pacienți, doar 286 de camioane cu ajutoare și mărfuri comerciale au intrat în Gaza, mult sub necesarul zilnic de 600. Totodată, 37 de organizații umanitare internaționale, printre care Medicii Fără Frontiere și Oxfam, au riscat suspendarea operațiunilor, dacă nu se conformează unui ordin israelian de a preda datele personale ale personalului palestinian.
Au fost descoperite cel puțin 172 de trupuri neînsuflețite în orașul Uvira, după ce gruparea rebelă AFC/M23 s-a retras din regiune, indică Reuters. Jean-Jacques Purusi, guvernatorul provinciei Kivu de Sud, a confirmat că au fost identificate două locații principale în cartierele Kilomoni și Kavimvira, unde au fost găsite 31, respectiv 141 de persoane decedate. Gruparea rebelă a ocupat acest nod strategic în luna decembrie, însă a abandonat pozițiile sub presiunea diplomatică a Statelor Unite, permițând armatei naționale să reia controlul localității. Deși reprezentanții M23 au negat orice implicare și au acuzat autoritățile de răspândirea unor informații false, oficialii unor organizații umanitare au raportat anterior execuții comise în timpul ocupației. În același timp, observatorii au menționat că și forțele guvernamentale au fost implicate în abuzuri înainte de retragerea rebelilor.
Statele Unite ale Americii (SUA) au revocat vizele a trei oficiali chilieni, acuzându-i că au afectat securitatea regională prin sprijinirea unui proiect de cablu submarin între Chile și China, potrivit Le Monde. Decizia a fost anunțată de Washington și a vizat proiectul „Chile-China Express”, promovat de China Mobile, care urma să conecteze Valparaíso de Hong Kong. Departamentul de Stat al SUA a susținut că cei trei oficiali au sprijinit activități care au compromis infrastructuri critice. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că măsura a urmărit protejarea prosperității economice a SUA și a securității în această emisferă. Printre cei vizați s-au numărat ministrul transporturilor, Juan Carlos Muñoz, precum și alți doi responsabili de telecomunicații. Prin urmare, cazul a amplificat tensiunile dintre SUA și Chile.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, i-a descris drept „fanatici” pe semnatarii unei petiții pentru apărarea laicității, care criticau o nouă directivă privind educația religioasă în școli, potrivit Le Monde. Documentul, intitulat „Să apărăm împreună laicitatea” și semnat de 168 de intelectuali și artiști, a criticat o directivă a Ministerului Educației prin care erau recomandate programe religioase în timpul Ramadanului, inclusiv vizite la moschee pentru copii de 4–6 ani, însoțiți de profesori. Într-un discurs susținut în fața partidului său, Partidul Justiției și Dezvoltării. Totodată, Erdoğan a susținut că măsura este „corectă, adecvată și legală”. Guvernul a depus o plângere împotriva semnatarilor, relansând disputa privind laicitatea în Turcia.
Președintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Donald Trump, a declarat că nu este „deloc încântat” de poziția Iranului în negocierile privind programul nuclear, dar a precizat că nu a decis încă dacă va ordona un atac, potrivit BBC. Discuțiile indirecte desfășurate la Geneva s-au încheiat fără un acord. Trump a afirmat că preferă o soluție diplomatică, însă „uneori trebuie” recurs la forță. Temerea de eventuale lovituri americane au determinat mai multe state să își avertizeze cetățenii din regiune. Totodată, Regatul Unit și-a retras temporar personalul din Teheran, iar alte țări au recomandat părăsirea Iranului sau evitarea călătoriilor în Israel. Ministrul de externe al Omanului a anunțat că s-au făcut „progrese semnificative”, iar șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a vorbit despre „progrese bune”, dar cu divergențe persistente în negocieri.
Germania a început să furnizeze gaze naturale Ucrainei prin terminalul LNG de pe insula Rügen, potrivit Euronews. Aceste livrări sunt realizate prin terminalul operat de Deutsche ReGas, prin care gazul este adus cu nave în formă lichefiată și apoi este transformat în stare gazoasă pentru a fi livrat prin conducte.. Transporturile către Ucraina sunt direcționate prin Polonia și vizează acoperirea necesarului din timpul iernii, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Berlinul dispune în prezent de cinci terminale LNG, construite după stoparea importurilor de gaz rusesc. Potrivit autorităților germane, majoritatea importurilor de LNG provin din Statele Unite.
Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, l-a invitat pe premierul slovac, Robert Fico, la Kiev pentru discuții pe fondul tensiunilor legate de conducta Druzhba, potrivit Euronews. Invitația a fost făcută după o convorbire telefonică între cei doi lideri, după ce disputa privind reluarea tranzitului de petrol rusesc s-a amplificat. Conducta Druzhba este oprită de aproximativ o lună, după perturbarea livrărilor prin Ucraina. Slovacia și Ungaria, singurele state din Uniunea Europeană (UE) care mai importă petrol rusesc, au solicitat reluarea imediată a livrărilor de petrol și au acuzat Kievul că întârzie reparațiile din motive politice. Robert Fico a susținut că, potrivit regulilor UE, Slovacia beneficiază de o derogare de la sancțiuni. Între timp, Budapesta a blocat un pachet financiar european pentru Ucraina, iar Bratislava a suspendat livrări de combustibil și electricitate către Kiev.
