Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristian Matei și Paula Gănnuci
Parlamentarii europeni și organizațiile pentru drepturile omului au reacționat cu indignare la investigația POLITICO care detaliază masacrul civililor la o uzină de gaze din Mozambic deținută de TotalEnergies, conform Politico. În vara anului 2021, o unitate militară mozambicană, angajată de compania franceză pentru a apăra uzina, a fost acuzată de răpiri, violuri și ucideri ale civililor. Soldații au torturat și înfometat locuitorii care fugiseră de acasă, acuzându-i de apartenență la o insurgență islamistă. Reacțiile internaționale cer o anchetă independentă și tragerea la răspundere a TotalEnergies pentru colaborarea cu o armată cunoscută pentru abuzuri asupra drepturilor omului. Parlamentarii europeni au criticat aspru compania, considerând că a neglijat responsabilitatea socială. Organizații precum Friends of the Earth au solicitat oprirea proiectului și suspendarea finanțării până la elucidarea situației.
Armata sudaneză a lansat joi atacuri cu artilerie și lovituri aeriene în capitala Khartoum, în încercarea de a recuceri zonele ocupate de forțele rebele Rapid Support Forces (RSF), informează Deutsche Welle. Martorii au raportat bombardamente intense și lupte grele, în timp ce trupele guvernamentale încercau să traverseze podurile care leagă Khartoum de orașele Omdurman și Bahri. Conflictul, izbucnit în aprilie 2023 din cauza unei lupte pentru putere între liderul RSF, Mohammed Hamdan Dagalo, și șeful armatei, Abdel-Fattah Burhan, a ucis zeci de mii de oameni și a dislocat peste 10 milioane. Burhan a cerut, în cadrul Adunării Generale a ONU, ca RSF să fie desemnată drept grup terorist și a acuzat implicarea unor țări din regiune. Dagalo s-a declarat gata să implementeze un armistițiu la nivel național și să permită ajutorul umanitar.
Republica Democrată Congo (RDC) acuză Rwanda de încălcarea suveranității sale și de sprijinirea grupărilor rebele în estul țării, în cadrul unui proces la Curtea de Justiție din Africa de Est, relatează Al Jazeera. Printre acuzații se numără trimiterea de trupe pentru a susține M23, un grup rebel puternic, acuzat de guvernul congolez și de țări precum SUA și Franța că ar fi sponsorizat de Rwanda. RDC susține că acțiunile Rwandei au dus la încălcări grave ale drepturilor omului în regiunea Nord Kivu. Rwanda neagă acuzațiile și contestă jurisdicția instanței. Conflictul din estul RDC, unde se află resurse minerale valoroase, a generat mii de victime și numeroase încălcări ale drepturilor omului. Curtea va delibera asupra obiecțiilor ridicate de Rwanda.
Liderii mondiali s-au angajat să reducă amenințarea infecțiilor rezistente la antibiotice cu 10% până în 2030, în cadrul unei întâlniri a Adunării Generale a ONU (UNGA), conform Euronews. Declarația politică stabilește agenda globală pentru combaterea rezistenței antimicrobiene (AMR), care apare atunci când bacteriile și ciupercile devin rezistente la medicamente. AMR a contribuit la 4,95 milioane de decese în 2019, iar experții estimează că până în 2050, 39 de milioane de oameni ar putea muri din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Acordul prevede implementarea planurilor naționale pentru combaterea AMR în toate țările și stabilește un obiectiv de strângere a 100 de milioane de dolari pentru sprijinirea țărilor cu venituri mici și medii. De asemenea, se solicită o reducere a utilizării antimicrobienelor în ferme și îmbunătățirea gestionării deșeurilor de către producătorii de medicamente pentru a preveni contaminarea apei. Premierul din Barbados, Mia Mottley, a comparat amenințarea AMR cu criza climatică și a subliniat nevoia de dezvoltare de noi antibiotice.
Israel a respins apelurile globale pentru încetarea focului cu Hezbollah, inclusiv un plan susținut de SUA, astfel și-a continuat atacurile care au provocat sute de morți în Liban, potrivit Reuters. Un raid aerian israelian a lovit periferia Beirutului, omorând două persoane și rănind 15, inclusiv o femeie în stare critică. Armata israeliană a simulat o invazie terestră la granița cu Libanul, iar forțele aeriene sunt pregătite să sprijine trupele în cazul unui astfel de scenariu. Premierul israelian Netanyahu a declarat că Israel va continua să lovească Hezbollah până când își va atinge toate obiectivele. Conflictul a dus la strămutarea a sute de mii de persoane, în contextul celor mai intense bombardamente din Liban de la războiul din 2006. Deși SUA, Franța și alți aliați au cerut un armistițiu de 21 de zile, Israelul a continuat bombardamentele, inclusiv asupra infrastructurii la granița cu Siria, pentru a împiedica transferul de arme către Hezbollah.
Primarul orașului New York, Eric Adams, a fost pus acuzație pentru solicitarea donațiilor ilegale în valoare de peste 100.000 de dolari în timpul campaniei sale, relatează BBC. Adams a fost acuzat de cinci infracțiuni, inclusiv luare de mită, fraudă electronică și acceptare de donații ilegale pentru campanie din partea persoanelor și companiilor private. Oficialul ar fi primit fonduri ilegale și bunuri de lux de oameni de afaceri turci pentru a-și finanța campania electorală și a căutat să ascunde aceste beneficii. Dacă este găsit vinovat, riscă până la 45 de ani de închisoare. Acesta refuză să-și dea demisia, iar guvernatorul statului New York, Kathy Hochul, a declarat că revizuiește acuzațiile și va decide ulterior dacă îl va suspenda din funcție pe primarul orașului.
Liderul separatist din Camerun, Lucas Ayaba Cho, a fost arestat în Norvegia, conform BBC. Autoritățile norvegiene l-au arestat pe Cho pentru presupusul său rol în conflictul armat din regiunile anglofone din Camerun. Acesta a fost acuzat pe baza declarațiile sale de pe rețelele sociale și implicarea în violențele separatiste, care au condus la mii de morți. Autoritățile cameruneze ar putea solicita extrădarea sa pentru a-l judeca în Camerun. Lucas Ayaba Cho nu a fost primul lider separatist arestat în străinătate, în 2018 liderul mișcării separatiste anglofone, Tabe, alături de alte 46 de persoane au fost prinse în Nigeria și ulterior extrădate pentru judecarea acestora în Camerun. Oficialii camerunezi au cerut statelor să extrădeze liderii separatiști cu scopul de a putea fi judecații pentru rolul acestora în izbucnirea conflictului intern.
Oficialii Curții Europene de Justiție prin decizia sa a susținut decizia fostului președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani, de a refuza ocuparea locurilor de europarlamentari în 2019 de către Carles Puigdemont și Toni Comin, precizează Euroactiv. CJUE a decis că Antonio Tajani, a acționat corect în 2019 negându-le statutul de europarlamentari. Foștii lideri separatiști catalani, Puigdemont și Comin nu au fost recunoscuți inițial ca eurodeputați în urma alegerilor europene din 2019, întrucât „nu au apărut pe lista oficială de rezultate notificată de autoritățile spaniole”. În prezent Puigdemont se afla în Waterloo, Belgia, unde s-a retras după emiterea unui mandat spaniol de arestare pe numele lui privind infracțiuni de delapidare și organizarea ilegală a referendumului pentru independență din 2017.
Autoritățile din Azerbaidjan au continuat intensificarea agresiunilor împotriva societății civile, în special a jurnaliștilor independenți, pentru critici aduse la adresa modului de guvernare, conform Euroactiv. Autoritățile din Azerbaidjan au început reprimarea activiștii civici și apărătorii drepturilor omului pentru a suprima vocile critice și pentru a controla narativul legat de conflictul cu Armenia și de situația politică internă. Bahruz Samadov, un critic al regimului, care promovează pacea și contestă acțiunile guvernului, a fost văzut ca o amenințare la adresa modul autoritar de guvernare al lui Ilham Aliyev. Acuzațiile de trădare și alte forme de represalii sunt folosite pentru a intimida și elimina orice opoziție, mai ales în contextul organizării COP29, când guvernul din Azerbaidjan dorește să își mențină o imagine internațională stabilă și să suprime dezbaterile publice
Oficialii chinezi au anunțat pregătirea unui nou pachet de măsuri pentru relansarea economiei, informează RFI. Guvernul chinez a decis asupra măsuri pentru relansarea economiei, inclusiv reducerea dobânzilor și scăderea rezervelor obligatorii ale băncilor, pentru a stimula creditarea și consumul intern. Aceștia au luat în calcul posibilitatea să injecteze resurse financiare cu o valoare de aproximativ 140 miliarde de dolari în marile bănci. Din cauza crizei din sectorul imobiliar, cererii interne scăzute și tensiunilor comerciale cu SUA și UE, autoritățile doresc să sprijine consumul intern și să îmbunătățească piața muncii, măsurile au fost gândite să atingă obiectivul de creștere de 5% pentru anul 2024, considerat ambițios de economiști.
