Material realizat de Cristiana Mitran și Ionela Păpurică
Turcia a complicat eforturile SUA de a construi o alianță în Orientul Mijlociu, alianță care viza eliminarea Statului Islamic, după ce armata turcă, sprijinită de SUA în Siria, a bombardat militanții kurzi, informează CNN. Cu câteva zile înainte de începerea ofensivei irakiene, președintele Turciei a emis o cerere publică neobișnuită prin care solicita alăturarea față de operațiunile militare. Anunțul făcut de președintele Erdogan a atras mustrări furioase din partea guvernului irakian, premierul Haider Al-Abadi acuzând Turcia de încălcarea suveranității irakiene. Oficialii turci s-au folosit de mai multe argumente pentru a-și justifica implicarea lor în ofensiva “Mosul”. Unul dintre acestea are legătură cu teama de conflict între populația predominantă sunnită din Mosul și forțele militare siite, conduse de guvernul irakian. În spatele acestei scene, analiștii ne vorbesc despre o rivalitate continuă privind influența în Irak, între Turcia și un alt centru de putere regională, Iranul. Ahmet Han, profesor de relații internaționale la Universitatea Kadir Has a declarat că între cele două state este vorba despre despre o competiție tăcută.
Marea Britanie a promis că va trimite în 2017 avioane în România, iar Statele Unite ale Americii trupe, artilerie și tancuri în Polonia, în cadrul formării celei mai consistente forțe militare a NATO în apropierea granițelor cu Rusia de la încheierea Războiului Rece, anunță Reuters. Statele Unite speră ca Europa să își respecte anganjamentele obligatorii, putând astfel crea patru grupuri de luptă cu aproximativ 4000 de militari. Secretarul general al NATO , Jens Stoltenberg, a declarat că aranjamentele sunt o demonstrație clară a obligațiunilor transatlantice. Această strategie face parte dintr-un proces de descurajare , în curs de dezvoltare, care ar putea fi combinată cu apărarea anti-rachetă, patrulele aeriene și cele de apărare împotriva atacurilor cibernetice.
La începutul accestei luni, un program de știri controlat de statul rus a informat telespectatorii că Rusia a efectuat recent exerciții la nivel national pentru a pregăti populația să știe cum să se adăpostească în cazul unui bombardament , relatează BBC. Rusia prezintă această inițiativă la nivelul populației doar pentru informarea cetățenilor, însă Stepan Zotov, membru al partidului Rodina (”Țara Mamă”) ia în serios acest lucru, afirmând că Rusia se pregătește pentru o confruntare cu Occidentul, dar mai ales această confruntare se întâmplă pe plan cultural, informational și valoric, civilizația rusă fiind o cultură de eroi și războinici. Programele de știri oferă o versiune a realității vorbind despre război și criză, adevărul devenind subordonat oportunismului politic. Cei mai mulți dintre ruși nu cred că războiul nuclear cu Occidentul se va întâmpla cu adevărat, de accea majoritatea cetățenilor privesc acțiunea Rusiei în mod sceptic, fără să acorde o atenție deosebită acestui fapt.
Donald Trump a pus la îndoială modul în care Clinton va negocia cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează Reuters. Privind războiul civil din Siria, Trump a declarat că Hillary Clinton ar putea duce Statele Unite într-un război mondial, promovând o postură mai agresivă față de rezolvarea conflictului. Clinton a cerut instituirea unei zone de interdicție aeriană pentru a proteja non-combatanții, iar acest lucru este criticat de unii analiști care se tem că protejarea unei astfel de zone ar putea duce Statele Unite în conflict direct cu avioanele de luptă rușești. Trump își mai critică adversarul politic pentru că își concentrează atenția asupra Siriei, și că uită de adevăratul dușman, mai precis ISIS. Cei din Campania lui Clinton au respins critica adusă de Trump si au afirmat că acesta nu este adecvat pentru a fi votat ca și comandantul suprem al Statelor Unite.
Cel puțin 22 de civili, printre care 14 copii, au fost uciși într-un atac aerian ce a lovit o școală și zona înconjurătoare, în provincia Idlib din nord vestul Siriei, relatează Al Jazeera. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat miercuri că atacul aerian, considerat a fost efectuat de avioane rusești, a vizat satul Hass, inclusiv complexul școlar. ”Atacul a avut loc în jurul orei 11:30, când o rachetă a lovit intrarea școlii în timp ce elevii plecau spre casă, după ce administrația școlii a decis să încheie cursurile pentru o zi, din cauza raidurilor”, a declarat un activist anonim. Observatorul a raportat inițial că două școli au fost lovite de atacuri , dar mai târziu s-a clarificat faptul că a fost un complex școlar format din mai multe clădiri. Au existat temeri că numărul morților ar putea crește și mai mult deoarece unii dintre cei răniți au fost raportați ca fiind într-o stare critică. Provincia Idlib este controlată de armata de cucerire, o alianță a grupărilor rebele, inclusiv Frontul Fatah al-Sham. Provincia a fost bombardată de mai multe ori în ultima perioadă, potrivit Observatorului. Forțele guvernamentale siriene și aliații lor ruși au fost criticați de grupurile pentru drepturile omului cu privire la atacurile fără discernământ asupra cladirilor civile. Luni, mai mult de 80 de organizații ale drepturilor omului și organizațiile de ajutor, inclusiv Human Rights Watch și CARE Internaţional, au cerut statelor membre ale ONU să scoata Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva din cauza campaniei sale militare din Siria. Mai mult de 300.000 de oameni au fost uciși de la începerea conflictul din Siria din martie 2011.
Franța a declarat că a finalizat operațiunea de mutare a miilor de migranți din “jungla Calais”, relatează BBC. Fabienne Buccio, prefectul din Calais, a declarat că “misiunea a fost îndeplinită” referindu-se la operațiunea de evacuare a migranților care a început luni. Anunțul a fost făcut în contextul în care părți ale taberei continuă să ardă după ce un incendiu a fost provocat miercuri dimineață. Tabăra a devenit un simbol cheie al crizei migrației din Europa, cu locuitorii săi disperați să ajungă în Marea Britanie. Încă de la începutul acestei săptămâni, autorităţile franceze au evacuat mii de oameni din tabăra din Calais, ducându-i în adăposturi și centre de unde vor putea cere azil. Mai mult de 4.000 de persoane au fost relocate până la sfârșitul operațiunii de marți. Operațiunea s-a terminat mai repede decât era de așteptat, Fabienne Buccio declarând miercuri după amiază :”Este sfârșitul junglei, misiunea noastră a luat sfârșit. Nu mai există migranți în tabără.” Autorităţile se tem că migranții se vor întoarce în tabără după ce evacuarea acesteia se va termina. Peste noapte, cabanele de pe strada principală care ducea la tabără au fost incendiate lăsând magazinele în cenușă. Mai multe incendii au fost aprinse în timpul zilei, dar nu este clar cine le-a provocat. Buccio a declarat presei locale că a fost “o tradiție în rândul populației de migranți să distrugă casele lor, înainte de a le părăsi”. Cu toate acestea, comisarul de poliție din Calais a spus că migranții susțin că incendiile au fost începute de activiști. Peste 1.200 de ofițeri de poliție au fost mobilizati pentru evacuarea taberei și pentru a preveni migranții să nu ajungă în Marea Britanie cu camioane sau trenuri ce traversau peste Canal.
Rusia a anulat planurile de a opri într-un port spaniol pentru a alimenta navele sale de război ce se îndreptau spre coasta siriană, au confirmat oficialii spanioli și ruși, relatează DW. Spania a primit presiuni din partea aliaților NATO de a refuza cererea Rusiei. Rusia și-a retras cererea pe care a adresat-o Spaniei pentru ca un grup de nave de război să acosteze miercuri în portul spaniol din Ceuta pentru realimentare . “Ambasada Federației Ruse la Madrid tocmai ne-a spus că își retrage cererea pentru permisiunea de a opri pentru navele “, a declarat Ministerul de Externe al Spaniei. Cele opt nave de război erau așteptate să se aprovizioneze cu combustibil într-un port din Africa de Nord, care este oficial parte a Spaniei. Ambasada Rusiei în Spania nu a oferit un motiv pentru retragerea solicitării. Cu toate acestea, agenția de știri EFE a raportat că departamentul spaniol responsabil pentru acordarea pemisiunilor de popasuri portuare a solicitat clarificări din partea Rusiei dacă navele vor fi folosite în acțiuni împotriva civililor sirieni. Madrid s-a confruntat miercuri cu presiuni din partea aliaților săi care doreau negarea permisiunii pentru navele rusești de a alimenta într-un port din enclava nord-african din Ceuta. NATO, care a monitorizat progresul flotilei, a declarat anterior că decizia de realimentare trebuie să fie luata de Spania în cele din urmă, dar alianța militară și-a exprimat îngrijorarea că navele ar putea fi folosite în atacurile aeriene rusești din Siria. “Este la latitudinea fiecărei națiuni să decidă, astfel cum a fost politica NATO de mai mulți ani, dar suntem preocupați de utilizarea potențială a acestui grup de nave pentru cresterea atacurile împotriva civililor din Alep “,a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.” Russia a întreprins o campanie de bombardamente în Siria, în cursul anului trecut, în sprijinul președintelui Bashar al-Assad.
Președintele filipinez Rodrigo Duterte a asigurat Japonia miercuri că în vizita sa de profil înalt în China de săptămâna trecută au fost discutate probleme de economie, nu de securitate, și a promis să fie de partea Tokyo-ului în legatură cu problema privind Marea Chinei de Sud, relatează Reuters. În aceeași zi, Duterte a reiterat poziția radicală la adresa Washingtonului, spunând că ar putea încheia tratate de apărare cu alte state. Duterte a anunțat săptămâna trecută, “separarea” Filipinelor de Statele Unite ale Americii, dar apoi a insistat că relațiile dintre cele doua nu s-au înrăutățit și că el doar caută să ducă o politică externă independentă. “M-am dus în China pentru o vizită. Și aș dori să vă asigur că tot ce s-a discutat a fost economie. N-am discutat despre arme. Am evitat să vorbim despre alianțe”, a declarat el într-o audiență. Duterte a declarat că va sta de partea Japoniei în problema controversată a Mării Chinei de Sud, descriind Japonia ca un “prieten special, care este mai apropiat decât un frate”, și asigurand că Manila va lucra îndeaproape cu Japonia în chestiuni regionale de interes comun și va susține valorile democrației, ale statului de drept și soluționarea pașnică a diferendelor.”Am declarat că voi urmări o politică externă independentă. Vreau, poate că în următorii doi ani, țara mea liberă de prezența trupelor militare străine. Afară cu ei”, a spus el. Duterte a amenințat că va anula acordurile de apărare cu Statele Unite ale Americii de mai multe ori în perioada recentă, dar nu a realizat încă nicio acțiune concretă dincolo de anularea unor exerciții de patrulare minore.
Theresa May a refuzat să spună dacă va retrage sprijinul pentru aderarea Arabiei Saudite la Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, în ciuda faptului ca Arabia este acuzată de atrocități civile în Yemen, relatează The Independent. Prim-ministru britanic a fost confruntat de liderul laburist Jeremy Corbyn care a cerut să știe dacă Marea Britanie va vota în continuare Arabia pentru calitatea de membru al Consiliului în cursul acestei luni. Întrebarea lui Corbyn vine pe fondul ultimului bombardament din Yemen realizat de către forțele de coaliție din Arabia. În această lună, coaliția arabă și-a asumat responsabilitatea pentru bombardarea unei ceremonii funerare la care au fost ucise 140 de persoane și rănite alte 600 , motivând atacul ca fiind provocat de primirea unor “informații greșite”. May a refuzat să răspundă direct la întrebare, afirmând doar că în cazul în care există preocupări legitime privind drepturile omului din Arabia Saudită, Marea Britanie le-ar discuta cu țara respectivă . Ea a adăugat: “În ceea ce privește acțiunea din Yemen, am fost clari că ne dorim ca incidentele care au fost menționate să fie investigate în mod corespunzător…Dar eu repet un punct pe care l-am făcut și înainte, că relația noastră cu Arabia Saudită este o relație importantă. Este o relație deosebit de importantă în ceea ce privește securitatea acestei țări și combaterea terorismului”. The Independent a raportat modul în care forțele aeriene saudite sunt încă antrenate de guvernul britanic, în ciuda acuzațiilor aduse acestora.Yemen se afla într-un război civil în plină desfășurare între guvernul saudit sprijinit de exil și rebelii șiiți Houthi, război care a început în martie 2015, atunci când luptători Houthi au preluat controlul asupra capitalei țării. De atunci, mai bine de 10.000 de oameni au murit, mai mult de trei milioane de persoane au fost strămutate, iar țara este în pragul foametei datorită închiderii spațiului aerian saudit și a porturilor blocate din Golful Aden.