Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ioana Mănăilă și Mircea Andrei Cuciureanu
Statele Unite ale Americii și Taiwan au semnat primul lor acord din cadrul administrației Biden, înființând un grup de lucru pentru Garda de Coastă, pentru coordonarea politicii, în urma adoptării de către China a unei legi care-i permite să tragă în navele străine, relatează Reuters. Reprezentantul diplomatic al Taiwanului în Statele Unite, Hsiao Bi-khim, a semnat joi acordul, la Washington. Institutul american din Taiwan, care gestionează legăturile Statelor Unite ale Americii cu insula, a declarat că SUA a sprijinit „participarea semnificativă a Taiwanului și contribuțiile sale la problemele de interes global, inclusiv în domeniul securității și siguranței militare”.
Prim-ministrul etiopian, Abiy Ahmed, a declarat că Eritreea a fost de acord să-și retragă forțele din Tigray, în urma discuțiilor cu președintele Isaias Afwerki, din 26 martie, în timpul vizitei la Asmara, relatează Al Jazeera. Într-o declarație postată vineri pe contul de Twitter, Abiy a declarat că guvernul Eritreei a fost de acord să-și retragă forțele de la frontiera etiopiană. Acesta a menționat că este esențială restabilirea relațiilor bazate pe încrederea între cetățenii din regiunea Tigray și cei eritreeni. Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, s-a alăturat solicitărilor retragerii trupelor eritreene din Tigray, iar Comisarul ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a cerut o anchetă asupra situației.
Creșterea rapidă a cazurilor și deceselor de COVID-19 a dus la amânarea ridicării restricțiilor de siguranță în Ungaria, decizia fiind luată în urma unei ședințe de guvern în care cabinetul primului-ministru Viktor Orban a explorat posibilitatea redeschiderii economiei, raportează Reuters. Data aproximată de oficialul maghiar pentru reînceperea parțială a activităților economice este după Paștele Catolic, când se estimează că undeva la 25% din populația țării va fi vaccinată. Ungaria se confruntă cu cea mai mare rată de mortalitate pe cap de locuitor din lume, conform Universității Johns Hopkins, estimandu-se, iar în același timp, că o continuare pe termen lung a restricțiilor dure va duce la al doilea an consecutiv de „recesiune economică majoră”. Acestea fiind luate în considerare, deciziile primului-ministru Viktor Orban au fost luate și în contextul alegerilor parlamentare din 2022, susținerea populară putând fi afectată de rezultatul măsurilor adoptate.
Douăzeci de avioane militare chinezești au intrat în spațiul aerian al Taiwanului, aceasta constituind cea mai mare incursiune militară raportată de ministerul apărării, care reprezintă o escaladare majoră a tensiunilor din Strâmtoarea Formosa, relatează Al Jazeera. În ciuda incursiunilor zilnice din ultimele luni, ministrul apărării din statul insular a decis că lansarea unor rachete pentru monitorizare este abordarea potrivită, dat fiind numărul mare de aeronave detectate. China a susținut că Taiwanul face parte din teritoriul său, justificând astfel activitatea militară sporită. Este speculat faptul că ocolurile aeriene amplificate în ultima perioadă reprezintă simulări de operațiune, împotriva navelor de război americane din Strâmtoarea Formosa. Nu a existat nicio reacție directă a ministerului apărării chinez, Beijingul susținând că acestea sunt exerciții de rutină, „create pentru a-și apăra suveranitatea”.
Washingtonul a criticat acțiunile Chinei, prin care profită de abuzuri asupra drepturilor fundamentale ale omului, promovând pe plan intern companii care își obțin produsele prin „muncă forțată” în regiunea Xinjiang, raportează Reuters. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că acțiunile Beijingului, prin care este promovată sclavia, trebuie pedepsite de către comunitatea internațională și că trebuie exercitată presiune pe firmele în cauză, pentru a împiedica practici comerciale neetice. Companii precum Under Armour, Tommy Hilfiger și companiile deținute de Nike, au anunțat că nu vor mai folosi bumbac chinezesc, pentru a evita posibilitatea ca aceste să fie din regiunea autonomă din vestul Chinei. Pe plan intern, mai multe persoane publice condamnă abordarea brandurilor vestice, adoptând o atitudine naționalistă, menită să protejeze acțiunile guvernului.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat joi că susține controalele mai stricte privind exporturile de vaccinuri ale Uniunii Europene pentru companiile farmaceutice care nu își respectă angajamentele contractuale cu blocul european conform Reuters. În urma declarațiilor făcute după un summit al Uniunii Europene, susținut virtual, acesta a menționat că susține mecanismele de control ale exporturilor propuse de Comisia Europeană. De asemenea, președintele francez a dorit să combată afirmațiile conform cărora Uniunea Europeană are o abordare egoistă: ,,Europa nu este un continent egoist. Spun asta pentru ca am citit în presa de peste Canal că suntem egoisti. Greșit! Lăsăm rețelele de producție neatinse.”Acesta a mai declarat că deși a întârziat accelerarea producției de vaccinuri și a vaccinărilor, Uniunea Europeană a recuperat și va deveni cel mai mare producător de vaccinuri la nivel mondial, din această vară.
Un oficial al Uniunii Europene a anunțat alocarea unui buget de 250 de milioane de euro pentru înființarea unor tabere dedicate refugiaților, pe insulele Lesbos și Samos din Marea Egee, decizia fiind primită cu adversitate de grupările ce susțin drepturile omului, care se tem de condițiile precare și de asemănarea acestor structuri cu închisorile, informează Al Jazeera. Comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, susține că acest proiect poate oferi împrejurări „la standarde acceptabile”, fiind înființate într-o perioada rezonabilă de timp și oferind beneficii precum accesul la educație pentru copii. Cu toate acestea, locuitorii insulelor nu susțin inițiativa, iar autoritățile elene avertizează că aceste tabere vor fi comunități închise, vegheate îndeaproape de forțele de ordine.
Mai multe persoane au fost rănite și 4 oameni au fost uciși în urma altercațiilor violente ce au izbucnit în mai multe orașe din Bangladesh, manifestațiile fiind provocate de vizita primului-ministru al Indiei, Narendra Modi, cu ocazia celebrării a 50 de ani de independență a statului din Asia de Sud, conform Reuters. Răspunsul violent la vizita liderului politic a fost cauzat de politica acestuia de alienare a comunităților musulmane din India. Modi este un personaj controversat în Bangladesh, având numeroși susținători, astfel în capitala Dhaka violențele au început între diferite grupări de protestatari. Apogeul agitației a fost atins în orașul Chittagong, unde, la finalul sesiunii de rugăciune, susținători ai unui grup islamist au atacat o secție de poliție, astfel cauzând o reacție copleșitoare a forțelor de ordine. De asemenea, cele mai utilizate platforme pentru organizarea de proteste în statul învecinat Indiei, Facebook și Messenger, nu au fost funcționale în multiple orașe. Autoritățile neagă orice fel de intervenție, iar compania de social media încă nu a oferit detalii.
Mii de oameni au semnat o petiție prin care au solicitat guvernului din Sudan luarea unor măsuri împotriva bărbatului eliberat de poliție, în urma uciderii fiicei sale, Samah el-Hadi, informează The Guardian. Samah a fost împușcată de trei ori și apoi lovită de o mașină, conform rapoartelor. Deși vecinii l-au acuzat pe tatăl acesteia, el a fost eliberat după ce le-a declarat autorităților că Samah s-a sinucis. Samah a murit în decursul săptămânii trecute, la Omdurman, în drum spre școala la care dorea să studieze, împreună cu tatăl acesteia.
Germania a aplicat noi restricții la graniță, solicitând teste negative pentru oricine călătorește din Franța, începând de duminică, precum și carantina pe timp de 10 zile, informează BBC. Germania se așteaptă la 100.000 de infecții pe zi dacă al treilea val de coronavirus se va răspândi într-un mod necontrolat, conform declarației făcute de liderului Institutului de Sănătate Publică RKI. Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, a menționat că vor fi făcute verificări aleatorii de autoritățile germane și testele obligatorii vor fi aplicate la frontiera franceză.
