Material realizat de Cristian Baciu și Carmen Toader
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat că „Donald Trump este foarte important pentru NATO”, relatează Euronews. Afirmațiile sale din Parlamentul European au venit în contextul îngrijorării eurodeputaților privind retorica anti-europeană a președintelui Statelor Unite. În timp ce amenințările lui Trump de a prelua controlul Groenlandei au fost numite „sfârșitul NATO” de către prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, Rutte a susținut că președintele american „merită apărat” și că „face multe lucruri bune” pentru alianța nord-atlantică.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că administrația sa „analizează” împușcarea fatală a lui Alex Pretti de către un agent ICE în Minneapolis, relatează Euronews. În declarațiile sale pentru publicația The Wall Street Journal, acesta a refuzat de două ori să spună dacă ofițerul a acționat corespunzător. Moartea lui Pretti, un asistent medical de terapie intensivă, a marcat al doilea caz de împușcare fatală a unui cetățean american de către un ofițer federal în mai puțin de trei săptămâni. Incidentele au stârnit critici din partea foștilor președinți americani Barack Obama și Bill Clinton. Sondaje recente au indicat că nemulțumirea publică față de operațiunile anti-imigrație ale administrației Trump a crescut, în timp ce pe rețelele sociale s-au viralizat videouri cu agenți mascați reținând persoane de pe stradă, inclusiv copii.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a acuzat oficialii ucraineni de interferență electorală și a convocat ambasadorul ucrainean, relatează Euronews. Pe măsură ce alegerile din Ungaria se apropie, Orbán a escaladat o campanie anti-Ucraina și l-a acuzat pe rivalul său politic, Péter Magyar, că ar fi intrat într-un pact cu Kîivul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. Cu partidul său Fidesz în scădere în sondaje, Orbán a făcut campanie pe baza unei afirmații nefondate, potrivit căreia ungurii ar fi forțați să fie înrolați și să moară pe front în Ucraina dacă partidul său ar pierde alegerile. Într-un video postat pe rețelele sociale, Orbán a declarat că liderii politici ucraineni și „chiar președintele însuși” au făcut declarații ofensatoare și amenințătoare împotriva Ungariei și guvernului său, fără a preciza însă la ce declarații se referea.
Ministrul de externe italian, Antonio Tajani a făcut apel oficialilor europeni să desemneze Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) drept „organizație teroristă”, relatează Euronews. Plasarea celei mai puternice ramuri a forțelor armate Iraniene pe lista teroristă a Uniunii Europene ar include IRGC alături de ISIS, al-Qaeda și Hamas. Desemnarea ca grupare teroristă ar atrage pentru membrii săi interdicții de călătorie, înghețarea activelor și restricții privind accesul la fonduri sau resurse economice, conform regulilor Consiliului European. Comisia Europeană a sancționat deja câteva sute de oficiali iranieni ca răspuns la reprimările protestelor precedente și la sprijinul acordat de guvernul iranian invaziei Rusiei în Ucraina. SUA, Canada și Australia au desemnat deja IRGC drept organizație teroristă străină.
Autoritățile franceze au reținut doi activiști britanici pentru o campanie anti-imigrație, relatează Euronews. Aceștia sunt suspectați că ar fi venit în Franța pentru a participa la un protest de extremă dreaptă împotriva migranților, care a fost interzis de autorități. Cei doi bărbați, în vârstă de aproximativ 35 și 53 de ani, au fost arestați în apropiere de Calais după ce au transmis în direct pe YouTube conținut considerat susceptibil să incite la ură. Aceștia au fost plasați în arest preventiv sub acuzațiile de incitare la ură și de participare la un grup cu scopul pregătirii de acte de violență, potrivit procurorilor, dar nu sunt acuzați că ar fi comis acte de violență fizică. Ei ar putea fi trimiși într‑un centru de detenție administrativă și ulterior deportați.
Reprezentanții Uniunii Europene și ai Indiei au ajuns la un acord de liber schimb, marcând un moment-cheie în relațiile economice bilaterale, relatează POLITICO. Oficialii europeni și cei de la New Delhi au finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb, care urmează să fie anunțat oficial pe 27 ianuarie, după discuții desfășurate intermitent din 2007. Conform înțelegerii, administrația indiană va reduce semnificativ tarifele vamale pentru automobile, utilaje și produse agricole precum vinul și băuturile spirtoase. De asemenea, mai multe sectoare de servicii, inclusiv telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile financiare, vor beneficia de un acces mai larg pe piața internațională. Oficialii europeni apreciază că acordul deschide o nouă etapă de cooperare economică și industrială, fiind încheiat într-un context tensionat, marcat de tarifele ridicate impuse de guvernul american și de presiunea exercitată de importurile ieftine venite din China.
Mai mulți ofițeri nigerieni vor fi judecați pentru o presupusă lovitură de stat împotriva președintelui Bola Tinubu, potrivit BBC. Un grup de ofițeri din Nigeria urmează să fie trimis în fața unei instanțe militare, după ce autoritățile i-au acuzat că ar fi complotat anul trecut pentru răsturnarea guvernului ales. Șaisprezece ofițeri au fost arestați în octombrie 2025 pentru acte de încălcare a regulilor militare, iar în urma unei investigații, oficialii din armata nigeriană au confirmat că o parte dintre aceștia vor fi judecați. Deși au fost negate tentativele de lovitură de stat, cazul rămâne extrem de sensibil, având în vedere istoricul loviturilor militare din Nigeria între 1966 și 1993. Autoritățile au reafirmat loialitatea față de conducerea actuală, într-un context regional marcat de recente lovituri de stat în Africa de Vest și de presiuni interne.
Reprezentanții Comisiei Europene au aprobat încă opt planuri naționale de investiții în apărare, în valoare totală de 74 de miliarde de euro prin programul SAFE, conform Euronews. Guvernele din Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda vor beneficia de finanțare în cadrul schemei de împrumuturi de 150 de miliarde de euro, oficialii polonezi solicitând cea mai mare sumă, de 43,7 miliarde. SAFE reprezintă un pilon central al inițiativei „Readiness 2030”, prin care autoritățile europene urmăresc să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării până la finalul deceniului, pe fondul temerilor privind o posibilă agresiune rusă. Fondurile vor fi direcționate către muniție, sisteme de rachete, drone, apărare aeriană și cibernetică, cu condiția ca echipamentele să fie în mare parte produse în Europa. Miniștrii UE au la dispoziție patru săptămâni pentru aprobarea finală, primele plăți fiind așteptate în martie 2026.
Autoritățile chineze au declanșat una dintre cele mai ample epurări din cadrul propriei armate, conform AP. Autoritățile de la Beijing au anunțat că l-au investigat pe generalul Zhang Youxia, cel mai înalt oficial militar după președintele Xi Jinping, precum și pe generalul Liu Zhenli, pentru presupuse încălcări grave ale legii, măsură care a zguduit întreaga Comisie Militară Centrală. Mai mulți experți au declarat că epurarea a făcut parte din campania anticorupție și de consolidare a loialității față de președintele chinez, campanie care a dus, din 2012, la îndepărtarea mai multor generali de rang înalt. Deși impactul imediat asupra capacității de luptă a armatei a rămas neclar, experții au sugerat că, pe termen scurt, o conducere militară aflată în reorganizare ar fi putut reduce riscul unei escaladări împotriva Taiwanului. Incertitudinea a persistat și în privința viitorului Comisiei Militare, care a funcționat temporar cu un singur membru activ, în afară de Xi Jinping.
Autoritățile europene au hotărât să elimine treptat importurile de gaz rusesc până în 2027, într-un demers de consolidare a securității energetice, potrivit Deutsche Welle. Miniștrii celor 27 de state membre au aprobat un regulament ce prevede interzicerea importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia până la finalul lui 2026 și a gazului transportat prin conducte până la 30 septembrie 2027, cu posibilitatea unei amânări limitate până la 1 noiembrie 2027 în situații excepționale. Decizia a fost adoptată prin majoritate calificată, în pofida opoziției oficialilor unguri și slovaci, care au beneficiat de importurile rusești în trecut. Hotărârea s-a înscris în strategia mai amplă a reprezentanților UE de a reduce riscurile de securitate asociate relației energetice cu guvernul de la Moscova, după invazia Ucrainei din 2022.
