Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Dora Timar și Andrei Popa
Guvernul Indiei a decis restricționarea conținutului afișat de către platformele de socializare, fiind impuse ștergerea postărilor în 36 de ore de la primirea unui ordin juridic sub noile prevederi legale, conform Al Jazeera. Guvernul Indiei a anunțat noi prevederi legale de reglementare a conținutului afișat pe platformele de social media precum Facebook, WhatsApp și Twitter, companiile fiind obligate să șteargă postări și să dezvăluie informații despre inițiatorii postărilor, după primirea unui ordin juridic. Noile reguli impuse au venit în urma efortului prim-ministrului Narendra Modi de a controla informația distribuită online, după ce reprezentanții Twitter au refuzat ordinele guvernului de a șterge postări ale jurnaliștilor și politicienilor din țară despre protestele fermierilor. Ministrul de IT din India, Prasad, a anunțat reporterii că noile reguli ar obliga companiile să dezvăluie originea unui mesaj sau a unei postări la cerința autorităților. Purtătorii de cuvânt de la companiile Facebook și Twitter au anunțat că vor studia noile prevederi legale și că vor continua angajamentele cu guvernul indian, atât timp cât noile reguli vin în beneficiul cetățenilor.
Peste 300 de eleve din nordul Nigeriei au fost răpite, aceasta fiind a doua cea mai mare răpire dintr-o școală din ultimele săptămâni în țară, informează Al Jazeera. Persoane înarmate neidentificate au intrat într-un internat din nord-vestul Nigeriei, conform unui profesor și un părinte care au fost martori la răpirea fetelor. Comisarul de informație al zonei Zamfara din Nigeria, Sulaiman Tanau Anka, a declarat că bărbații neidentificați au răpit 317 fete din instituție, adăugând că “din informațiile pe care le avem, aceștia au venit cu mașini și au luat elevii, unii dintre ei mergând pe jos”. UNICEF a confirmat de asemenea estimările cu privire la răpire, iar reprezentantul pentru Nigeria Peter Hawkins a declarat presei “Suntem furioși și întristați de comiterea a unui alt atac brutal asupra elevilor din Nigeria”.
Ministrul apărării din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer a declarat intenția guvernului german de a-și păstra angajamentul față de procesul de stabilire a păcii în Afghanistan, relatează Reuters. Mandatul curent al parlamentului pentru operațiunea militară germană cu 1.300 de soldați expiră la finalul lunii martie, în timp ce guvernul Statelor Unite ale Americii se află în procesul de revizuire a înțelegerii de anul acesta cu reprezentanții talibanilor, care au cerut retragerea armatelor străine până pe data de 1 mai. Ministrul apărării din Germania a plecat într-o vizită neanunțată în zona Mazar-i-Sharif, unde este localizată armata germană, și a declarat că “Afghanistanul trebuie să stabilească urgent o înțelegere între grupurile opozante din societate”, adăugând că principalul scop al guvernului va rămâne retragerea armatei din teritoriul conflictual. Miercuri, cabinetul din Berlin a aprobat extinderea misiunii Germaniei până anul viitor în ianuarie, decizie care nu a fost încă aprobată de parlament.
Guvernul Noii Zeelande a decis implementarea proiectului care utilizează drone pentru a înțelege comportamentul și a proteja delfinii pe cale de dispariție din țară, informează Reuters. Noul proiect propus de către guvern folosește tehnologia dronelor pentru a crește protecția față de delfinii Maui din țară. Delfinii Maui trăiesc în zona de vest a coastei Noii Zeelande, iar estimările din prezent au sugerat că există doar 63 de astfel de delfini rămași, fiind o specie pe cale de dispariție. Noul proiect presupune o colaborare de un an între Ministrul Industriilor Primare și organizațiile non-profit de protecție a faunei sălbatice MAUI63 și organizația World Wild Fund. Noul vehicul creat în acest scop are capacitatea de a găsi și urmări delfinii prin utilizarea inteligenței artificiale. Tehnologia creată are potențialul de a surprinde informații detaliate despre habitatul, mărimea populației, și distribuția alături de comportamentul delfinilor, dar și a altor animale marine cum ar fi păsările de mare și balenele. Companiile de pescuit Moana New Zealand și Sanford Limited susțin de asemenea proiectul. Guvernul din Noua Zeelandă a aprobat deja restricționarea pescuitului în zonele unde își au habitatul delfinii Maui.
Sute de studenți din Devon, Anglia, au fost evacuați din instituție după descoperirea unei bombe neexplodate din cel de-al Doilea Război Mondial, informează BBC. Inițial, imediat după descoperire doar 200 de studenți au fost evacuați, urmând ca estimările specialiștilor să determine evacuarea tuturor studenților din facultate, inclusiv a locuitorilor în zona proximală de 100 m din locul în care era plasată bomba. Specialiștii în dezamorsarea bombelor vor rămâne în instituție până sâmbătă. Conform estimărilor, proiectilul are 2,5 m înălțime și 70 cm lățime. Autoritățile au avertizat atât studenții cât și rezidenții să părăsească zona periculoasă până când geniștii reușesc să dezamorseze bomba, pentru a evita posibile incidente.
Înalta Curte a Regatului Unit a decis ca Shamima Begum, fostă activistă al Statului Islamic, să nu aibă dreptul de a se întoarce în țară înspre a contesta decizia de revocare a cetățeniei britanice, întrucât reprezintă un risc pentru siguranța națională, relatează Al Jazeera. Shamima Begum a părăsit Regatul Unit la vârsta de 15 ani pentru a se alătura mișcării extremiste Statul Islamic, însă a fost capturată în 2019 și plasată într-un centru de detenție din Siria. Cu toate că legea internațională interzice statelor să revoce cetățenia unei persoane care pot deveni cetățeni apatrizi, secretarul de stat pentru afaceri interne Sajid Javid, a decis în 2019 retragerea cetățeniei britanice a fostei activiste a Statului Islamic, argumentând faptul că Begum este eligibilă pentru cetățenia Bangladeshului, locul de naștere al ambilor ei părinți. Curtea de Apel a Regatului Unit a anunțat că decizia fostului secretar de stat poate să fie contestată în instanță, însă Curtea Supremă a Regatului Unit a interzis întoarcerea în țară a fostei activiste Begum întrucât reprezintă un risc la adresa securității naționale.
Ambasadorul Myanmarului la Organizația Națiunilor Unite, Kyaw Moe Tun, a cerut statelor membre ONU să intervină împotriva loviturii de stat din 1 februarie pentru a restabili democrația din țară, conform Reuters. Ambasadorul Myanmarului la ONU, care reprezintă guvernul răsturnat de lovitura de stat din 1 februarie, a cerut țărilor membre ”să folosească orice mijloace necesare pentru a acționa împotriva armatei din țară” pentru a putea restabili democrația în statul din zona de sud-est a Asiei. Discursul ambasadorului a fost susținut imediat după discursul reprezentantului special pentru Myanmar al secretarului general Antonio Guterres, Christine Schraner Burgener, care a susținut că niciun stat nu ar trebui să recunoască noul guvern ca fiind cel legitim.
Ministrul japonez pentru împuternicirea femeilor și a egalității de gen, Tamayo Marukawa, s-a alăturat unui grup de parlamentari care se opune inițiativei legislative ca un cuplu căsătorit să aibă nume de familie diferite, informează BBC News. Într-un text legislativ din 1896, statul Japonez interzice ca un cuplu căsătorit să dețină nume de familie diferite, însă există voci care susțin că legea este o discriminare întrucât majoritatea cuplurilor ajung să folosească numele de familie al bărbatului. Doamna Marukawa, ministrul japonez pentru împuternicirea femeilor și a egalității de gen, s-a alăturat unui grup de parlamentari care se opune noii inițiative legislative care propune ca un cuplu să poată avea două nume de familie diferite. Ea a susținut că decizia de a se opune propunerii legislative este făcută în urma ”credințelor personale” și că nu va afecta misiunea pe care ministerul pentru împuternicirea femeii și a egalității de gen din Japonia o are.
Serviciile secrete din Statele Unite ale Americii au dezvăluit faptul că prințul moștenitor Mohammed bin Salman, considerat drept liderul de facto al Arabiei Saudite a aprobat o operațiune prin care s-a cerut capturarea sau uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, relatează Reuters. În urma aprobării unor sancțiuni împotriva complicilor la uciderea jurnalistului care publica pentru Washington Post, președintele Joe Biden a ianunțat că SUA nu acceptă uciderea oponenților politici și că Regele Salaman al Arabiei Saudite trebuie să oprească abuzurile împotriva drepturilor omului ca o precondiție a afacerilor externe cu SUA. În urma dezvăluirilor făcute de serviciile secrete ale SUA, s-a demonstrat faptul că liderul de facto al Arabiei Saudite a aprobat capturarea sau uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, care a fost asasinat în 2018 în incinta consulatului Arabiei Saudite din Istanbul. Chiar dacă succesorul la tron este suspectat pentru implicarea în uciderea jurnalistului, Statele Unite ale Americi nu au impus sancțiuni asupra lui pentru a asigura legături diplomatice de viitor cu Arabia Saudită, actual stat principal în exportul de petrol și un aliat important al SUA în conflictul cu Iran.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a declarat că Iranul ar trebui să ia în serios avertismentul transmis în urma autorizării atacurilor aeriene asupra unor baze ale militanților din Siria, care au constat în raiduri îndreptate împotriva grupărilor sprijinite de Teheran, informează Associated Press. Într-un discurs susținut de președintele SUA, acesta a anunțat că Iranul ar trebui să vadă decizia de autorizare a atacurilor aeriene ca pe un avertisment și că vor exista consecințe asupra celor care susțin grupurile militante care pun în pericol trupele și interesele SUA din zonă. Mai mulți lideri ai Congresului ai Partidului Democrat au denunțat atacul aerian din Siria, criticând faptul că procedura nu a fost supusă aprobării din Congres, în timp ce membrii republicani au salutat decizia de autorizare a atacurilor din Siria.
Mai multe companii americane au fost puternic afectate după ce un număr însemnat de clienți au raportat căderea sistemelor de plată cu cardul în restaurantele și magazinele de pe aproape tot teritoriul Statelor Unite ale Americii, conform Business Insider. Mai multe afaceri, printre care și IKEA și Chick-fil-A, au acceptat doar plata în numerar după ce sistemul de plată cu cardul nu a fost funcțional în mai multe zone din SUA. Ann Cave, purtătorul de cuvânt al companiei Fiserv, companie care se ocupă cu operarea sistemelor de plată cu cardul, a anunțat într-un email pentru Business Insider că un val de întreruperi ale serviciilor de internet au afectat sistemele de plată cu cardul din mai multe afaceri de pe teritoriul SUA. Fiserv a remediat majoritatea sistemelor de plată cu cardul care necesită conexiune la internet și și-a propus ca cel mai scurt timp să le repare și pe restul afectate. Compania e refuzat să dezvăluie numele distribuitorilor de servicii de internet cu care au contract.
