Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Președintele Forumului Economic de la Davos, Børge Brende, a demisionat, la câteva săptămâni după declanșarea unor investigații ce vizează legăturile sale cu infractorul Jeffrey Epstein, transmite Reuters. Børge Brende a adăugat că a fost momentul potrivit ca organizația “să își continue activitatea importantă fără distrageri”. El și-a anunțat decizia la câteva săptămâni după ce Forumul a pornit o investigație independentă asupra legăturilor sale cu Epstein, și după ce documente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au arătat că acesta a avut trei întâlniri de afaceri cu acesta și a comunicat cu el prin e-mail și mesaje. Fost ministru de Externe al Norvegiei, Brende, a susținut anterior că nu îi cunoștea trecutul penal al lui Epstein, la momentul primei lor întâlniri din 2018, și că regretă că nu a verificat mai atent informațiile despre acesta. Conform co-președinților Forumului Economic Mondial , Andre Hoffmann și Larry Fink, “nu au fost identificate probleme suplimentare față de cele deja făcute publice”.
Premierul danez Mette Frederiksen a convocat alegeri parlamentare cu câteva luni înainte de data stabilită, din cauza amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda și a mobilizat liderii europeni, relatează Euroactiv. Ultimele alegeri au avut loc în noiembrie 2022. ”Vor fi alegeri importante”, a spus Mette Frederiksen, care a argumentat că în următorii patru ani danezii și europenii trebuie să redefinească relațiile cu Statele Unite, să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent și să mențină securitatea continentului european, dar și a propriului stat. Alegerile parlamentare vor fi organizate în mijlocul uneia dintre cele mai mari crize de politică externă ale țării din ultimele decenii, după ce Donald Trump a amenințat cu preluarea controlul asupra Groenlandei. Premierul danez a înregistrat o creștere modestă în sondaje după amenințările președintelui american Donald Trump cu privire la Groenlanda și eforturile diplomatice ulterioare care au determinat liderii țărilor europene, precum decidenții germani și francezi, să desfășoare trupe pe insula arctică.
Un tribunal grec a condamnat patru persoane, printre care doi israelieni, la închisoare pentru un scandal major de interceptare a convorbirilor telefonice, care a implicat utilizarea ilegală de programe spion pentru a viza politicieni, lideri de afaceri și jurnaliști, notifică Politico. Scandalul de spionaj din Grecia, cunoscut sub numele de „Predatorgate”, a izbucnit în 2022, când Nikos Androulakis, liderul principalului partid de opoziție și pe atunci membru al Parlamentului European, a descoperit că pe telefonul său fusese instalat un program spion ilegal numit Predator. Instanța a găsit patru inculpați vinovați de „încălcarea confidențialității comunicațiilor telefonice”, „alterarea repetată a unui sistem de arhivare a datelor cu caracter personal” și „accesul ilegal la un sistem informatic sau la date”. Cei patru condamnați sunt Tal Dilian, fost ofițer militar israelian și fondator al Intellexa; partenera sa de afaceri, Sara Aleksandra Fayssal Hamou; Felix Bitzios, fost administrator adjunct și acționar al Intellexa; și Yiannis Lavranos, a cărui companie Krikel a achiziționat spyware-ul. Inculpații au primit pedepse cu închisoarea în total de 126 de ani și opt luni, dintre care opt ani cu executare. Toți patru au negat comiterea vreunei infracțiuni în timpul procesului.
Cindy McCain va demisiona din funcția de director executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU la sfârșitul acestui an, invocând probleme de sănătate după ce a suferit un accident vascular cerebral, anunță Politico. Cindy McCain a informat personalul și consiliul executiv al agenției că intenționează să părăsească postul în trei luni pentru a se concentra pe recuperarea sa. În vârstă de 71 de ani, ea s-a întors la agenția cu sediul la Roma la începutul lunii ianuarie, dar a declarat că cerințele postului „depășesc” recuperarea sa. McCain a preluat conducerea celei mai mari organizații umanitare din lume în aprilie 2023. Mandatul său a fost dominat de creșterea vertiginoasă a foametei la nivel mondial, determinată de războiul Rusiei în Ucraina, șocurile climatice și deficitul de finanțare. Aceasta a avertizat că lumea se confruntă cu o criză alimentară „catastrofală” dacă nu se va înregistra o creștere a finanțării. Mandatul său a fost marcat și de presiuni diplomatice intense în timpul războiului din Gaza. În 2024, ea a îndemnat Israelul să permită „accesul constant, susținut și sigur” al convoaielor umanitare.
Autoritățile din Ecuador au majorat taxele vamale pentru importurile din Columbia la 50%, conform Al Jazeera. Guvernul Ecuadorului a anunțat majorarea tarifelor pentru importurile din Columbia de la 30% la 50%, într-o escaladare a tensiunilor comerciale și de securitate dintre cele două state vecine. Decizia a fost aprobată pe fondul acuzațiilor privind lipsa cooperării în combaterea traficului de droguri la frontieră și al unui deficit comercial de peste un miliard de dolari în defavoarea Ecuadorului. Măsura este consecința unei taxe inițiale și este însoțită de creșterea cu 900% a tarifelor pentru transportul țițeiului columbian prin conducta SOTE. Oficialii din Columbia au suspendat anterior livrările de energie și transportul de petrol, amplificând impasul diplomatic. Tensiunile au apărut într-un context de creștere accentuată a violenței și criminalității în Ecuador.
Oficialii cubanezi au declarat că atacatorii veniți cu o barcă rapidă din Florida au plănuit să destabilizeze țara, relatează Al Jazeera. Autoritățile cubaneze au acuzat zece bărbați sosiți cu o barcă din Statele Unite ale Americii că au intenționat să declanșeze acțiuni violente pentru destabilizarea guvernului. Patru dintre ei au murit într-un schimb de focuri cu agenți de frontieră, iar ceilalți șase sunt răniți și primesc îngrijiri medicale; un ofițer cubanez a fost, de asemenea, rănit. Un cetățean american se numără printre cei decedați. Oficialii au susținut că pasagerii au deschis focul primii și au afirmat că unii erau căutați pentru presupuse legături cu activități teroriste. Incidentul a avut loc pe fondul tensiunilor accentuate dintre Havana și Washington. Reprezentanții comunității cubano-americane s-au îndoit de declarațiile autorităților.
Atacurile israeliene în Valea Bekaa din Liban au ucis un adolescent sirian, potrivit Al Jazeera. Loviturile aeriene israeliene în Valea Bekaa din Liban au provocat moartea unui adolescent sirian de 16 ani și rănirea altor 29 de persoane, conform Ministerului Sănătății libanez. Cel puțin 13 atacuri au fost raportate în mai multe localități din zonă, iar diverse magazine din Baalbek au fost avariate. Armata israeliană a declarat că a vizat opt tabere aparținând unității Radwan a Hezbollah, susținând că acolo erau depozitate arme și erau planificate acțiuni armate, ceea ce ar încălca înțelegerile de încetare a focului. De la armistițiul din noiembrie 2024, peste 300 de persoane au fost ucise în astfel de incidente, potrivit declarațiilor ONU. Autoritățile libaneze au sesizat Consiliul de Securitate al ONU și au reclamat mii de încălcări ale acordului.
Un cetățean kenyan a fost acuzat de manipularea mai multor tineri să lupte pentru Rusia în Ucraina, relatează BBC. Autoritățile din Kenya au acuzat un bărbat că a manipulat tineri cu promisiuni de locuri de muncă în Rusia, care ulterior au ajuns să lupte pe frontul din Ucraina. Festus Arasa Omwamba, director al unei agenții de recrutare, a recrutat 22 de persoane prin înșelăciune. Victimele au fost salvate înainte de plecare, însă alte trei persoane au ajuns pe front și s-au întors rănite. Un raport al serviciilor de informații indică faptul că aproximativ 1.000 de kenyeni au fost recrutați pentru conflict. Ancheta a semnalat existența unei rețele care a facilitat transportul și recrutarea. Ambasada Rusiei a negat implicarea, iar autoritățile kenyene au anunțat că vor solicita oprirea acestor recrutări.
Doi frați politicieni au fost condamnați în Brazilia pentru că au ordonat uciderea unui consilier proeminent, potrivit BBC. Curtea Supremă din Brazilia i-a condamnat pe doi frați politicieni pentru că au ordonat asasinarea consilierei din Rio de Janeiro, Marielle Franco, și a șoferului acesteia, Anderson Gomes, în 2018. Domingos Inácio Brazão și João Francisco Inácio Brazão au primit fiecare pedepse de peste 76 de ani de închisoare. Judecătorii au stabilit că victima a fost vizată deoarece activitatea sa politică afecta interese legate de dezvoltări imobiliare asociate grupărilor de tip miliție. Cazul a evidențiat legături între politicieni și criminalitatea organizată. În 2024, doi foști polițiști au fost deja condamnați pentru executarea atacului, unul dintre ei recunoscând că a tras focurile de armă.
