Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 26 aprilie în lume – Rusia anunță măsuri pentru întărirea apărării antiaeriene a Siriei, premierul Ungariei s-a confruntat la Bruxelles cu membrii Parlamentului European, iar armata SUA a început instalarea unui sistem de apărare în Coreea de Sud

A fost 26 aprilie în lume – Rusia anunță măsuri pentru întărirea apărării antiaeriene a Siriei, premierul Ungariei s-a confruntat la Bruxelles cu membrii Parlamentului European, iar armata SUA a început instalarea unui sistem de apărare în Coreea de Sud

Material realizat de Alexandra Leca

1. Ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a acuzat că bombardamentul lansat de aviația SUA, care a atacat o bază aeriană din vestul Siriei, la începutul acestei luni, constituie o amenințare pentru trupele rusești și a forțat Moscova să ia măsuri suplimentare pentru a întări apărarea aeriană siriană, relatează Reuters. Chiar dacă oficialii americani au anunțat forțele rusești de pregătirea atacurilor, Shoigu a reafirmat opinia Rusiei, la o conferință de securitate de la Moscova, cu privire la contraatacul Statelor Unite ale Americii, ca fiind o „încălcare gravă a dreptului internațional”. Pe lângă avioanele militare siriene, imaginile prin satelit arată că forțele rusești și elicopterele militare sunt parte a efortului Kremlinului de a ajuta guvernul sirian să lupte împotriva Statului Islamic și a altor grupări militare. Bashar al-Assad a declarat că atacul Statelor Unite a fost unul nesăbuit și pripit, fiind înșelați de o falsă campanie de propagandă. Lovitura a fost efectuată cu „59 de rachete”, a arătat un responsabil al Casei Albe, indicând că baza aeriană Shayrat este asociată programului sirian de arme chimice și direct legată de atacul chimic.

2. Prim-ministrul Viktor Orban a apărat miercuri modificările privind legea învățământului superior din Ungaria în Parlamentul European, declarând că acuzațiile, care ar putea forța o importantă universitate fondată de către finanțatorul american George Soros să se închidă, sunt nefondate, informează Reuters. Potrivit unui oficial al Parlamentului, Orban a trimis luni o scrisoare președintelui Parlamentului, Antonio Tajani, prin care a cerut să vorbească în cadrul dezbaterii. Comisia Europeană avea, de asemenea, programată pentru miercuri discuții cu privire la situația universităților din Ungaria, însă până acum nu a fost anunțată nicio întâlnire între Orban și președintele Jean-Claude Juncker. De asemenea, Orban a afirmat că este de necontestat faptul că Ungaria a fost loială Uniunii Europene, chiar dacă multe dintre aspectele sale au nemulțumit Ungaria și exista o dorință de reformare a blocului. Actul normativ inițiat de  guvernul ungar introduce reguli mai aspre în privința universităților străine din Ungaria, măsura urmând să conducă la închiderea universității private CEU.

3. Partidul republican de centru-dreapta din Franța, care dorește să-și restabilească poziția după înfrângerea candidatului său la președenție, a declarat că ar putea împărți puterea cu Emmanuel Macron dacă va fi ales pe 7 mai, așa cum prognozează sondajele, relatează Reuters. Sondajele arată că Emmanuel Macron, candidat independent la funcţia de preşedinte al Franţei, va câştiga detaşat turul doi de scrutin, în faţa extremistei Marine Le Pen, liderul formaţiunii populiste Frontul Naţional. Partidul de centru-dreapta, republicanii, speră să obțină locuri suficiente în Adunarea Națională pentru a a juca un rol guvernamental, în ciuda infrângerii candidatului lor prezidențial, Francois Fillon, eliminat în prima rundă. Francois Baroin, care a servit ca ministru de finanțe pentru fostul președinte Nicolas Sarkozy a declarat public că este pregătit să lucreze în funcția de prim-ministru într-un acord de coabitare cu Macron. Orice acord de împărțire a puterii între Macron și un prim-ministru de dreapta, așa cum a sugerat-o Baroin, ar putea să-i impună mari constrângeri în urmărirea politicilor economice, care urmăresc o reformă echilibrată a statului și în favoarea afacerilor.

4.  Israelul și Casa Albă sunt în discuții preliminare privind vizita în Israel a președintelui american Donald Trump de luna viitoare, a declarat oficialul guvernului israelian, informează Reuters. O astfel de vizită ar marca un timpuriu angajament personal al noului președinte republican în eforturile de a soluționa conflictul israelo-palestinian. Prim-ministru israelian, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă în luna februarie, fiind unul dintre primii lideri străini care a făcut acest lucru după ce omul de afaceri a preluat mandatul în ianuarie, unde au discutat despre o schimbare pozitivă a politicii Statelor Unite cu Orientul Mijlociu după anii de fricțiune cu predecesorul său democratic, Barack Obama. „Există contacte preliminare între Ministerul de Externe și Casa Albă și, de asemenea, există o mare șansă ca  vizita prezidențială să se întâmple”, a declarat oficialul israelian. Trump a declarat că intenționează să depună eforturi pentru realizarea păcii israeliano-palestiniene. Ultima rundă de discuții dintre cei doi adversari a eșuat în 2014. Președintele palestinian Mahmoud Abbas urmează să-l întâlnească pe Trump la Washington pe 3 mai. Actualul secretar de Stat american, John Kerry, şi-a multiplicat în ultimele luni eforturile de a face să avanseze discuţiile de pace între israelieni şi palestinieni, dar fără succes.

5. Autoritățile turce au arestat mai mult de 1.000 de persoane miercuri, spunând că sunt infiltrate în secret în rândul forțelor de poliție din toată țara, în numele unui cleric din Statele Unite, Fethullah Gulen, care a fost acuzat de guvern pentru o incercare de lovitură militară nereușită în iulie anul trecut, informează Reuters. „În această dimineață, a fost lansată o operațiune în 81 de provincii. Ea continuă și în acest moment, iar 1.009 persoane au fost arestate in 72 de provincii”, a spus Soylu, potrivit agentiei de presa proguvernamentala Anadolu. Suspecţii urmează să fie transportaţi la centre de detenţie din Ankara. Turcia acuză mişcarea clericului musulman Fethullah Gulen ca fiind o „organizaţie teroristă”, cu toate că gruparea insistă că este o mişcare paşnică care promovează islamul moderat. Operaţiunea are loc la doar zece zile după un victoria preşedintelui Recep Erdogan într-un controversat referendum privind extinderea puterilor şefului statului. Referendumul a divizat Turcia în două. Criticii lui Erdogan se tem că va continua să devină autoritarist, înclinat spre erodarea democrației moderne a Turciei și a fundațiilor seculare.

6. Liderul Ukip, Paul Nuttall, s-a comparat cu Mahatma Gandhi, susținând că opiniile sale politice sunt „cu un deceniu înaintea timpului nostru”, relatează Independent. Acesta a criticat adversarii săi care nu susțin interzicerea voalului musulman și reglementările privind forțarea școlilor să introducă controale asupra fetelor considerate vulnerabile să devină victime ale mutilării genitale. „Am ridicat câteva probleme foarte importante, dar trebuie să spun că, în unele cazuri, au fost trivializate și câteva răspunsuri au fost înfricoșătoare”, a declarat el pentru Express & Star. „Problemele legate de egalitate, drepturile femeilor și mutilarea genitală a femeilor nu sunt atrăgătoare pentru alte partide pentru a le aborda”, a mai adăugat acesta. „Ukip se va ocupa și de acestea și, așa cum am spus în cadrul conferinței noastre de presă, mă simt ca și cum am fi cu un deceniu înaintea timpului nostru. Am mai condus dezbateri cu privire la astfel de chestiuni și o vom conduce și pe aceasta.”, afirmă liderul Ukip. Ukip susține că interdicția voalului este crucială pentru promovarea integrării sociale și a aderării la valorile liberale, dar criticii au acuzat partidul că a țintit în mod nedrept asupra musulmanilor.

7.  Străinii militari islamici au dezvoltat un dispozitiv exploziv improvizat, care poate fi lansat de la puști sau aruncat de pe o pistă aeriană (IED), a declarat miercuri un grup de monitorizare a armelor, informează Reuters. Conflict Armament Research a declarat că grupul militant sunnit ai ISIS promovează dezvoltarea armei proprii pentru a le oferi insurgenților armamentele care nu sunt disponibile în alt mod.  Autorii raportului au concluzionat că Statul Islamic şi-a pus la punct “un sistem robust de furnizare şi distribuţie” bazat pe “o amplă reţea de achiziţii ce operează în Turcia şi pe o rută clară de furnizare din Turcia, prin Siria, către Irak.” „IED poate fi aruncat, lansat dintr-un atașament improvizat de pușcă sau, în cele mai recente acțiuni, lansat dintr-un vehicul aerian fără pilot sau drone”, a spus CAR într-un raport după vizite la Mosul în noiembrie, februarie și martie. Forțele militare și elitele antiteroriste din Irak au lansat o ofensivă în luna octombrie pentru a relua controlul asupra orașului, ultima fortăreață urbană a Statului Islamic din Irak, confiscată printr-o ofensivă fulgeră în 2014.”

8. Armata americană a început mutarea unor părți ale unei sistem de apărare antirachetă într-un loc de desfășurare în Coreea de Sud, declanșând proteste din partea sătenilor și critici din partea Chinei, pe fondul tensiunilor asupra dezvoltării programului nuclear al Corei de Nord, informează Reuters. China și-a exprimat miercuri îngrijorarerea după ce armata americană a început în aceeași zi instalarea sistemului antirachetă THAAD într-o bază de pe teritoriul Coreii de Sud. Ministerul Apărării din Coreea de Sud a declarat că elementele THAAD au fost mutate pe un teren de golf, aflat la aproximativ 250 km de capitala Seul. Acesta a declarat că Statele Unite și Coreea de Sud au lucrat intens pentru a ajunge la o capacitate operațională până la sfărșitul anului 2017. China și-a exprimat însă în mod repetat opoziția față de instalarea THAAD, fiind preocupată că puternicul radar al sistemului îi poate interfera teritoriul și submina securitatea. De asemenea, faptul că americanii au început transportul componentelor necesare scutului antirachetă THAAD în Coreea de Sud, a dus la nemulțumirea localnicilor din regiunea Seongju. Activiștii locali se opun vehement instalării scutului antirachetă, considerând că prezența THAAD îi va face o țintă sigură a Pyongyang-ului.

9.  Theresa May este apreciată mai mult în calitate de lider decât Margaret Thatcher sau Tony Blair, în timpul celor mai buni ani, arată un sondaj, declară Independent. Sondajul lui Ipsos Mori a arătat că 61%  dintre alegători au văzut-o pe doamna May drept „cel mai capabil” dintre liderii principalelor partide politice, în timp ce Jeremy Corbyn a fost evaluat la 23%. Scorul acesteia este cel mai ridicat de la începutul realizării studiului, în anii 1970. May a depășit-o pe Thatcher cu 48 de procente și, de asemenea, l-a întrecut pe Tony Blair, care a primit 52% înainte de victoria sa electorală emblematică asupra lui William Hague. Sondajul a plasat conservatorii cu 23 de puncte procentuale înaintea laburiștilor, în creștere cu 6 puncte față de luna trecută. Liberal-democrații au rămas pe aceeași poziție, cu 13%, în timp ce Ukip a scăzut de la 6% la 4%. Dacă un astfel de vot ar fi repetat și la urne, Theresa May s-ar îndrepta spre o majoritate confortabilă cu peste 100 de locuri pe 8 iunie.

10. Guvernul yemenit a propus Organizației Națiunilor Unite să monitorizeze portul rebel din Hodeidah pentru a se asigura că nu sunt introduse arme de contrabandă, relatează Reuters. O coaliție condusă de Saudi, care sprijină guvernul recunoscut pe plan internațional în războiul său împotriva rebelilor Houthi, pregătește un atac asupra orașului Hodeidah. Funcționarii ONU și un ministru adjunct rus de externe au avertizat împotriva oricărui atac asupra portului Mării Roșii, linia de salvare pentru o țară în care milioane de oameni au nevoie disperată de hrană pentru a preveni foamea. Alianța menține o blocadă aproape de porturile din Yemen, inclusiv Hodeidah, unde majoritatea macaralelor au fost distruse de loviturile de zbor ale coaliției. Prim-ministrul, Ahmed Obeid bin Daghr, a repetat acuzațiile conform cărora Houthis-ul aliat al Iranului transporta arme în Yemen prin Hodeidah și a declarat că guvernul său a propus ca Națiunile Unite să supravegheze portul pentru a face față unui posibil atac.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară

La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un …