A fost 25 septembrie în lume – Partidul Popular European (EPP) a lansat un proces intern de control privind rolul Partidului Progresist Sârb (SNS); Curtea Supremă a Nigeriei a acordat avocaților care îl reprezintă pe Yahaya Sharif-Aminu permisiunea de a face apel în afara termenului legal prevăzut; Un tribunal din Paris l-a condamnat pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare

Material realizat de Mircea Macovei

Un tribunal din Paris l-a condamnat pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy la cinci ani de închisoare, notează Associated Press. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider de asociere criminală într-un complot ce a durat din anul 2005 până în anul 2007, când ocupa funcția de Ministru de Interne, pentru a-și finanța campania prezidențială câștigătoare cu fonduri din Libia în schimbul unor favoruri diplomatice. Nicolas Sarkozy a fost achitat de alte trei acuzații, inclusiv corupție pasivă, finanțare ilegală a campaniei și ascunderea delapidării de fonduri publice. „Dacă vor neapărat să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare. Dar cu capul sus. Sunt nevinovat. Această nedreptate este un scandal”, a declarat fostul președinte. Decizia istorică l-a făcut pe Nicolas Sarkozy primul fost președinte al Franței moderne condamnat la pedepse efective după gratii. Data la cae fostul lider de stat își va începe sentința urmează a fi stabilită.

Președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, a declarat că Hamas nu va avea niciun rol în guvernarea Fâșiei Gaza după încheierea războiului, relatează Associated Press. Într-un discurs scurt, Mahmoud Abbas și-a prezentat viziunea continuă pentru un stat palestinian în Cisiordania și Gaza, alături de Israel. Prin intermediul unei transmisiuni video, după ce Statele Unite ale Americii i-au revocat viza, liderul palestinian s-a adresat Adunării Generale a ONU, subliniind că gruparea militantă teroristă nu va fi implicată în conducerea Fâșiei Gaza și că va trebui să predea armele administrației sale. De asemenea, acesta a punctat că poporul său „s-a confruntat cu un război de genocid, distrugere, foamete și strămutare” din partea Israelului. Discursul său a avut loc în timp ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre New York pentru a susține propriul discurs.

Oficialii din Danemarca au declarat că incursiunile cu drone de peste noapte au fost atacuri hibride menite să răspândească frica, conform Reuters. „Cu siguranță nu pare o coincidență. Pare sistematic. Acesta este ceea ce aș defini drept un atac hibrid”, a adăugat Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, subliniind că Danemarca totuși nu se confruntă cu nicio amenințare militară directă. Incursiunile au forțat aeroportul Aalborg să se închidă timp de trei ore, în timp ce aeroportul Billund a fost închis timp de o oră. Ambele s-au redeschis între timp. Dronele au fost văzute și în apropierea aeroporturilor Esbjerg și Sonderborg, precum și a bazei aeriene Skrydstrup. Danemarca nu a decis încă dacă va invoca Articolul 4 al NATO, însă prim-ministrul Mette Frederiksen a punctat că a convenit, într-o convorbire cu secretarul general al NATO Mark Rutte, ca cele două entități să colaboreze pentru a asigura securitatea. Incidentul, al doilea în două zile doar în Danemarca, face parte din ceea ce unii oficiali europeni consideră a fi un model de perturbare rusească, care a expus vulnerabilitatea spațiului aerian european într-un moment de tensiuni ridicate între Moscova și NATO.

Curtea Supremă a Nigeriei a acordat avocaților care îl reprezintă pe Yahaya Sharif-Aminu permisiunea de a face apel în afara termenului legal prevăzut, titrează Reuters. „Instanța a aprobat cu grație cererea noastră și a dispus o audiere accelerată. Vom depune apelul săptămâna viitoare”, au punctat reprezentanții săi. Apărarea a contestat, de asemenea, constituționalitatea unor secțiuni din legea șaria a statului Kano, care prevăd pedeapsa capitală și amputarea, argumentând că acestea intră în conflict cu constituția seculară a Nigeriei. Yahaya Sharif-Aminu, un muzician, a fost condamnat în anul 2020 la moarte de o instanță șaria din statul Kano pentru că ar fi făcut remarci blasfemice la adresa profetului Mahomed. Echipa sa juridică a susținut că procesul a fost defectuos, invocând absența reprezentării legale în timpul procedurii. Cazul a atras atenția națională și internațională, evidențiind tensiunile dintre legea religioasă și drepturile constituționale din Nigeria.

Partidul Popular European (EPP) a lansat un proces intern de control privind rolul Partidului Progresist Sârb (SNS), informează Euronews. Președinția EPP i-a însărcinat pe secretarul său general, Dolors Montserrat, și pe vicepreședintele său, Kostis Hatzidakis, să conducă procesul descris drept „o anchetă internă amănunțită și rapidă, cu rezultate deschise”. SNS este un partid membru asociat EPP din 2016. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a fost președintele partidului din anul 2012 până în anul 2023, când i-a cedat comanda lui Miloš Vučević. Critcile la adresa partidului de guvernământ sârb au crescut în interiorul EPP. Evoluțiile de pe teren și poziționarea geopolitică a SNS sunt motivul procesului de control. „EPP nu a închis ochii la ceea ce se întâmplă în Serbia”, a declarat președintele EPP, Manfred Weber. În cadrul grupului european există poziții diferite cu privire la componența SNS, iar procesul de control nu are nici un calendar specific, nici un rezultat predefinit. Confrom regulilor EPP, o posibilă suspendare sau excludere a partidului sârb ar trebui propusă de Președinție sau de alte șapte partide provenind din cel puțin cinci țări diferite, iar în cele din urmă, ar trebui să fie decisă de Adunare Politică.