Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Luca Coșa și Paula Gănuci
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că europenii trebuie să decidă singuri asupra utilizării activelor rusești înghețat, relatează Politico. Într-un interviu la radio, Macron a respins termenii unui plan de pace propus de oficialii Statelor Unite, care prevede folosirea acestor active pentru reconstrucția Ucrainei după semnarea unui eventual armistițiu. Propunerea riscă să submineze eforturile europene de a mobiliza aproximativ 140 de miliarde de euro pentru sprijinirea autorităților din Kiev. Liderul francez a apreciat direcția generală a inițiativei americane, dar a precizat că aceasta conține elemente ce favorizează majoritar pozițiile rusești și necesită ajustări. De asemenea, Macron a subliniat că limitarea forțelor ucrainene nu trebuie acceptată, deoarece o armată consistentă reprezintă principala garanție de securitate a Ucrainei și a Europei în fața agresiunilor.
Autoritățile sârbe au avertizat că principala rafinărie a țării riscă să se închidă pe fondul sancțiunilor americane, titrează Euronews. Președintele Aleksandar Vučić a transmis că rafinăria NIS funcționează în regim redus și mai are doar câteva zile până la oprirea completă dacă nu primește la timp licența solicitată de autoritățile din Statele Unite. El a subliniat că o eventuală suspendare ar afecta grav sistemul financiar, întrucât băncile care colaborează cu NIS ar putea fi sancționate. Acest lucru ar duce la blocarea plăților, a cardurilor și a creditelor. Oficialii Băncii Naționale a Serbiei au anunțat deja că vor suspenda tranzacțiile cu acea companie dacă termenul nu este respectat. Vučić a precizat că a oferit garanții personale autorităților americane. Cu toate acestea, șansele de aprobare rămân reduse.
Oficialii belgieni au anunțat perturbări grave în toată țara, după ce sindicatele au început o grevă de trei zile împotriva planurilor de economii ale guvernului, conform Deutsche Welle. Protestele au început luni, când operatorul feroviar SNCB a redus la jumătate circulația trenurilor, inclusiv pe ruta Bruxelless–Köln, afectând navetiștii. Personalul din spitale, grădinițe și școli s-a alăturat grevei, iar angajații din serviciile publice urmează să participe în continuare. Miercuri este așteptată cea mai severă zi, odată cu declanșarea unei greve generale care va opri activitatea din aeroporturile din Bruxelle și Charleroi, unde nu sunt prevăzute plecări. Membrii sindicatelor acuză coaliția condusă de Bart de Wever că slăbește sistemul social, după ce reprezentanții guvernului au adoptat un plan de economii de 9,2 miliarde de euro până în 2029, în contextul presiunilor UE privind datoria publică.
Autoritățile nigeriene au anunțat că toate cele 24 de eleve răpite săptămâna trecută dintr-o școală din statul Kebbi au fost salvate, declară Associated Press. Fetele fuseseră luate ostatice pe 17 noiembrie, însă una dintre ele reușise să scape încă din prima zi. Președintele Bola Tinubu a spus că este „ușurat” de recuperarea lor și a cerut întărirea securității în zonele vulnerabile pentru a preveni noi răpiri. Incidentul din Kebbi face parte dintr-un val recent de răpiri în masă, inclusiv atacul asupra unei școli catolice din statul Niger, unde peste 300 de elevi și angajați au fost capturați, iar o parte au reușit ulterior să fugă. Directorul școlii a declarat că fetele se află încă în custodia autorităților, iar părinții așteaptă informații despre starea lor. Atacurile sunt puse pe seama unor bande armate care răpesc elevi pentru răscumpărări, o practică ce este tot mai frecventă în nordul Nigeriei.
Oficialii din Tanzania au anunțat anularea celebrărilor de Ziua Independenței din 9 decembrie, relatează BBC. Fondurile urmează să fie redirecționate către refacerea infrastructurii avariate în urma violențelor de după alegerilor. Decizia a fost luată pe fondul apelurilor opoziției de a protesta împotriva modului în care au fost reprimate demonstrațiile de după alegerile contestate din octombrie, câștigate de președinta Samia Suluhu Hassan cu 98% din voturi. Observatorii au semnalat nereguli, iar membrii unei coaliții internaționale au cerut reprezentanților Curții Penale Internaționale să investigheze presupuse crime împotriva umanității, inclusiv ucideri în masă și ascunderea a sute de corpuri. Autoritățile au impus o blocare a internetului în zilele protestelor și au respins acuzațiile, susținând că situația din țară este stabilă.
Oficialii din Venezuela au ordonat companiilor aeriene internaționale să reia zborurile în 48 de ore, anunță BBC. Decizia a venit după ce acestea le-au suspendat în urma unui avertisment al FAA privind „activitate militară intensificată” în zonă, altfel își vor pierde permisele. Ultimatumul a vizat companii precum Iberia, Air Europa, Gol sau Avianca și au apărut pe fondul tensiunilor crescute dintre SUA și Venezuela, inclusiv desfășurarea unui portavion american în sudul Caraibelor. IATA a avertizat că retragerea permiselor ar izola și mai mult Venezuela. Maduro a acuzat SUA că încearcă să-l răstoarne și afirmă că țara „este invincibilă”, în timp ce Washingtonul îl consideră nelegitim, dar nu exclude dialogul.
Șapte persoane din Germania au fost puse sub acuzare pentru atacurile violente din 2017/2018 și 2023, declară BBC. Cei 7 membrii au fost acuzați că fac parte din gruparea extremistă de stânga Antifa Ost („banda cu ciocane”), sunt judecați pentru tentativă de omor, agresiuni grave și distrugeri, după atacuri violente asupra unor persoane considerate de dreapta, folosind ciocane și bâte. Atacurile au avut loc între 2017/2018 și 2023, în Germania (inclusiv Dessau-Rosslau) și Budapesta. Procurorii au declarat că atacurile au fost intens planificate, incluzând spionarea victimelor, iar SUA au desemnat recent Antifa Ost drept organizație teroristă, amplificând presiunea politică ca Germania să ia măsuri similare.
Europarlamentarii au votat pentru a da în judecată Comisia Europeană după ce aceasta a abandonat un proiect controversat privind reglementarea licențierii brevetelor standard esențiale, indică Politico. Votul a fost 334 pentru, 294 împotrivă și 11 abțineri. Proiectul a stârnit conflicte între deținătorii de brevete, precum Nokia, Ericsson, Qualcomm și Huawei, și companiile care le folosesc tehnologia. Comisia a argumentat că nu a existat un acord previzibil cu Consiliul și a decis să retragă propunerea. Parlamentul a contestat decizia, susținând că retragerea nu trebuie folosită pentru a evita activitatea legislativă sau pentru a impune dereglementarea. Cazul a fost depus acum la Curtea de Justiție a UE pentru decizie.
Parlamentarii Uniunii Europene au convenit asupra unor reguli noi privind tratamentul pisicilor și câinilor, anunță Politico. Prin această decizia s-au stabilit standarde uniforme pentru adăpostire și îngrijire și introducând măsuri de trasabilitate pentru combaterea comerțului ilegal. Propuse de Comisie în 2023, normele au fost agreate după negocieri politice cu Parlamentul și Consiliul UE. În contrast, regulile pentru transportul animalelor încă nu au avansat, fiind blocate de amendamente și lipsa unui acord între state. Microciparea și înregistrarea obligatorie au întâmpinat obstacole juridice, dar au fost incluse în acordul final cu mici ajustări. Activiștii pentru bunăstarea animalelor au salutat măsura ca un pas major împotriva comerțului ilegal cu animale.
Massad Boulos, apropiat al lui Donald Trump, a respins criticile conform cărora propunerea SUA de a opri războiul civil din Sudan ar fi părtinitoare, confirmă BBC. SUA, Arabia Saudită, Egipt și Emiratele Arabe Unite au încercat să medieze între armata sudaneză și forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF), în conflict de peste doi ani. Șeful armatei, Abdel Fattah al-Burhan, a respins recent propunerea de încetare a focului, acuzând implicarea UAE. RSF a declarat unilateral o încetare a focului de trei luni, însă armata a raportat atacuri în continuare. Conflictul, început în aprilie 2023, a provocat deplasarea a 12 milioane de oameni și crime de război, inclusiv masacre, curățenie etnică și violențe sexuale, iar intervenția SUA a fost menită să sprijine un acord umanitar și o tranziție spre guvern civil.
