Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a încercat, în cel mai lung discurs din istorie despre Starea Uniunii, să-i convingă pe americani că inflația a scăzut, prezintă Reuters. Acesta a vorbit 108 minute, la discursul anual despre Starea Uniunii, care deschide o nouă sesiune a Congresului. În primele 75 de minute a vorbit despre problemele interne, incluzând subiecte despre locuințe, asistență medicală, facturi la utilități, criminalitate, pensii. Unele dintre declarațiile sale au fost în neconcordanță cu datele oficiale. A susținut că inflația, ratele ipotecare și prețurile la benzină a fost în scădere, deși inflația a crescut anul trecut. În plus, președintele american i-a atacat direct pe parlamentarii democrați aflați în sală, despre care a spus că “sunt nebuni” și că ar fi fost “pe cale să distrugă această țară, dar i-am oprit exact la momentul potrivit”. Pe partea de politică externă acesta a făcut o referire la statul Venezuela, în timp ce Rusia și Ucraina abia au fost menționate. Groenlanda nu a fost deloc menționată în discurs. După mai bine de o oră de la începutul discursului său, președintele american a vorbit despre Iran, menționând faptul că oficialii din Teheran nu ar trebui să dețină arme nucleare. Despre războiul dintre Rusia și Ucraina, Donald Trump a spus doar că administrația sa “lucrează din greu” pentru a-l opri.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe Christophe Leribault în funcția de președinte al Muzeului Luvru, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Maud Bregeon, conform Polutico. Vestea a venit la mai puțin de o zi după ce a fost anunțată demisia predecesorului său, Laurence des Cars. Des Cars s-a aflat într-o situație delicată după ce au fost furate bijuterii în valoare de aproximativ 88 de milioane de euro din Luvru, ceea ce a scos la iveală grave deficiențe de securitate și a evidențiat ani de investiții insuficiente. Incidentul a declanșat cereri de demisie din partea lui des Cars și a intensificat atenția asupra ministrului Culturii, Rachida Dati.
Oficial francez de la Palatul Elysée a declarat că perioada aceasta a favorizat proliferarea nucleară, redă Polutico. Declarațiile au fost făcute înaintea discursului președintelui francez Emmanuel Macron privind doctrina nucleară a Franței. Oficiali din țări precum Germania și Suedia au confirmat public discuțiile cu liderii Franței privind forța de descurajare nucleară a acesteia. De la începutul războiului din Ucraina, Vladimir Putin a lansat repetate amenințări nucleare, actualizând totodată doctrina țării pentru a reduce pragul care ar declanșa un atac nuclear. În ultimii ani, mai multe tratate din perioada Războiului Rece care limitau arsenalele nucleare au expirat. Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune, cunoscut sub numele de INF, a expirat în 2019. Acordul New Start, care limita numărul de ogive nucleare strategice americane și ruse la 1.550, a expirat la începutul acestei luni. „Asistăm în mod clar la o erodare a tot ceea ce a mai rămas din cadrul de control al armamentului”, a subliniat oficialul de la Elysée, adăugând că țările dotate cu arme nucleare nu mai ezită să se angajeze în confruntări militare, dând ca exemple India și Pakistanul. Oficialul francez a abordat, de asemenea, dorința deschisă a unor țări din Europa și Asia de a avea propriile arme nucleare.
Cancelarul Friedrich Merz al Germaniei a declarat că dorește o cooperare economică mai profundă și mai echitabilă cu China, în cadrul unei întâlniri cu premierul chinez Li Qiang, specifică Reuters. Cancelarul a sosit la Beijing, în prima sa vizită oficială în China, cel mai important partener comercial al Germaniei. Merz s-a întâlnit cu prim-ministrul chinez Li Qiang, căruia i-a transmis că Germania acordă o mare importanță menținerii și aprofundării schimburilor comerciale, dar a insistat asupra unei cooperări echitabile și unei comunicări deschise. În schimb, Li a cerut o colaborare pentru protejarea liberului schimb. Cancelarul a subliniat că cele două națiuni trebuie să discute deschis între ele. ”Avem preocupări foarte specifice cu privire la cooperarea noastră, pe care dorim să o îmbunătățim și să o facem echitabilă”, a declarat Merz. La rândul său, Li Qiang a îndemnat Germania să contribuie la protejarea liberului schimb, ”China și Germania, ar trebui să consolideze încrederea în cooperare, să protejeze împreună multilateralismul și liberul schimb”, a declarat premierul.
Parlamentul regional al Cataloniei a aprobat legea care prevede dublarea taxei pentru turiștii, începând cu luna aprilie, afirmă Reuters. Persoanele care vor urma să se cazeze în hoteluri vor plăti între 10 și 15 euro pe noapte, în funcție de categoria unității de cazare. Până în acest moment, turiștii care au venit în Barcelona, au plătit între 5 și 7,5 euro. Un sfert din veniturile strânse vor fi direcționate către un fond destinat rezolvării crizei locuințelor din oraș. Prețurile proprietăților au crescut foarte mult din cauza numărului mare de persoane care închiriază apartamente pe perioade scurte, la prețuri mari. Autoritățile din Barcelona a anunțat planuri de a interzice toate închirierile pe termen scurt, până în 2028. După anunțarea acestor măsuri proprietarii de hoteluri au fost îngrijorați că majorarea taxelor ar putea avea consecințe neașteptate și să ducă la o reducere prea mare a turiștilor.
Un nou val de violențe a zguduit satul Burin din Cisiordania, unde grupuri de israelieni au dat foc la corturi și mașini, conform Reuters. Zeci de oameni cu fețele acoperite au asaltat comunitatea palestiniană, distrugând bunuri și livezi de măslini, fapt ce a dus la o stare de neliniște în întreaga regiune. Totul s-a întâmplat pe fondul tensiunilor militare, într-un moment în care siguranța oamenilor de rând a devenit aproape inexistentă, iar frica a pus stăpânire pe viața acestora de zi cu zi. Echipele de prim ajutor au sosit imediat pentru a asista persoanele care au inhalat fum, în timp ce forțele armate israeliene au precizat că investighează deja circumstanțele în care s-a produs atacul. Incidentul din Burin este o dovadă clară a lipsei de liniște din regiune și scoate în evidență provocările uriașe pe care localnicii le înfruntă zilnic pentru a-și proteja gospodăriile și familiile într-un mediu marcat de o instabilitate constantă.
Premierul Indiei, Narendra Modi, a ajuns în Israel pentru o vizită de două zile care vizează extinderea colaborării în tehnologie și apărare, notează Reuters. Întâlnirea cu Benjamin Netanyahu se concentrează pe colaborări în domeniul inteligenței artificiale și al apărării, liderii ambelor state dorind să își extindă parteneriatele tehnologice și exporturile de armament. Modi a reiterat sprijinul Indiei pentru lupta împotriva terorismului, amintind de atacurile din octombrie 2023, și a subliniat că cele două națiuni împărtășesc o politică de „toleranță zero” față de extremism. Vizita are loc într-un context critic, în care oficialii Statelor Unite trimit forțe navale masive și un portavion în apropierea Iranului, fapt ce pune sub presiune stabilitatea întregului Orient Mijlociu. Un eventual război în regiune ar lovi direct în interesele Indiei, deoarece milioane de cetățeni indieni muncesc în statele din zonă și trimit anual miliarde de dolari înapoi familiilor lor.
Premierul senegalez, Ousmane Sonko, a înaintat Parlamentului un proiect de lege ce vizează înăsprirea sancțiunilor pentru relațiile între persoane de același sex, conform BBC. Această inițiativă a propus dublarea pedepsei maxime la zece ani de închisoare pentru faptele definite drept „acte împotriva naturii”. Măsura a fost inițiată după un val de aproximativ 30 de arestări recente și a reflectat o presiune socială și religioasă tot mai mare în acest stat conservator, unde astfel de relații au fost deja interzise. Noua propunere a decis încriminarea și a promovării acestor drepturi, impunând sentințe de până la șapte ani și amenzi de 18.000 de dolari. Această dinamică a plasat Senegalul într-un trend regional de restricționare a libertăților, regăsit și în state precum Uganda. În timp ce guvernul a invocat apărarea tradițiilor, criticii internaționali au discutat despre un regres democratic semnificativ.
Regiunea Kordofan a devenit noul punct strategic și cel mai violent front al războiului civil din Sudan, conform BBC. Această zonă a devenit noul epicentru al războiului civil, fiind afectată zilnic de atacuri cu drone care au vizat tot mai des infrastructura civilă. Piețe, spitale și convoaie umanitare au fost distruse constant, limitând orice posibilitate de protecție pentru localnici. Utilizarea tehnologiei dronelor de ultimă generație a schimbat radical dinamica acestui război, transformând asediile în perioade lungi de izolare și foamete severă pentru populație. Deși au existat presiuni diplomatice internaționale pentru un armistițiu, realitatea din teren a indicat o escaladare accelerată a ostilităților. Pentru societatea civilă, conflictul nu a reprezentat doar o dispută politică, ci o criză umanitară profundă, în care progresul tehnologic a părut utilizat mai degrabă pentru a amplifica distrugerea decât pentru a facilita o soluție de pace.
O criză umanitară profundă a marcat districtul Al-Basateen din Aden, unde mii de refugiați somalezi trăiesc într-o stare de vulnerabilitate extremă, a relatat Al Jazeera. Cartierul a devenit martorul unei lupte zilnice pentru supraviețuire, într-un mediu dominat de sărăcie și de lipsa unei identități legale clare. Totul s-a petrecut pe fondul unui declin economic, moment în care siguranța oamenilor de rând a devenit aproape inexistentă, iar frica față de viitor a pus stăpânire pe viața acestora de zi cu zi. Deși mulți dintre rezidenți s-au născut în Yemen, aceștia au rămas blocați într-un statut de refugiat permanent, fiind privați de accesul la drepturi cetățenești fundamentale și de șansa unei integrări sociale reale.. Veniturile precare au scăzut frecvent sub pragul critic de trei dolari pe zi, în timp ce asistența internațională a ajuns să acopere doar un sfert din nevoile acestora de bază, lăsând comunitatea într-o marginalizare sistemică.
