Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu
Refugiații rohingya au cerut dreptate și demnitate la protestul din Cox’s Bazar, conform Al Jazeera. Zeci de mii de refugiați rohingya au protestat marți în taberele supraaglomerate din Cox’s Bazar, Bangladesh și au cerut mai mult sprijin internațional și condiții de viață mai bune. Protestul a marcat nouă ani de la exodul masiv din Myanmar, când peste 1,2 milioane de rohingya au ajuns în aproximativ 30 de tabere din Bangladesh, în urma represiunii militare din 2017. Organizațiile umanitare au avertizat că reducerea finanțării, rațiile limitate și diminuarea serviciilor agravează criza. Reprezentanții Save the Children estimează că unul din trei refugiați ar putea ajunge să se confrunte cu niveluri critice de foamete până la sfârșitul anului. Protestatarii cer „dreptate, demnitate și o întoarcere sigură acasă”, însă 16 misiuni diplomatice au avertizat că situația din Myanmar nu permite încă repatrierea în condiții de siguranță.
Oficialii canadieni au impus taxe vamale de retorsiune autorităților americane asupra a peste 700 de produse, potrivit Al Jazeera. Liderii canadieni au anunțat taxe vamale de retorsiune asupra unor produse americane în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni, ca răspuns la noile tarife impuse de președintele american Donald Trump. Măsurile vor afecta peste 700 de produse din sectoare precum oțelul și aluminiul, lactatele, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia, materialele plastice și electronicele și vor varia între 15% și 50% și vor intra în vigoare pe 8 septembrie. Ottawa a anunțat și un pachet de sprijin de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru întreprinderile mici și mijlocii afectate de conflictul comercial. Escaladarea vine după ce oficialii americani au impus tarife de 50% asupra unor produse canadiene și au anunțat taxe suplimentare pentru automobile. Tensiunile riscă să majoreze prețurile pentru consumatorii și companiile din ambele țări.
Liderii din Rwanda au acuzat reprezentanții RD Congo că sprijină un grup armat aflat pe teritoriul său, relatează Al Jazeera. Președintele Rwandei, Paul Kagame, a acuzat din nou oficialii din Republica Democrată Congo că sprijină gruparea armată FDLR, despre care Kigali declară că reprezintă principala amenințare la adresa securității Rwandei. Kagame a afirmat că autoritățile congoleze înarmează membri ai FDLR și îi integrează în propriile forțe, acuzații respinse de Kinshasa. În același timp, autoritățile din RD Congo au acuzat liderii din Rwanda că sprijină gruparea M23 și că trimite trupe pe teritoriul său, acuzații negate de Kigali. Kagame a declarat că oficialii din Rwanda va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja securitatea. Afirmațiile au venit în contextul eforturilor de pace dintre cele două țări, inclusiv acordul semnat la Washington în 2025 și negocierile de la Doha. O misiune internațională a sosit recent în estul RD Congo pentru a verifica respectarea armistițiului.
Președintele american, Donald Trump, a declarat că toate minele au fost îndepărtate din Strâmtoarea Ormuz, potrivit BBC. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, spune că toate minele din Strâmtoarea Ormuz au fost îndepărtate sau detonate de Marina americană și a avertizat oficialii din Iran că orice navă care va amplasa noi mine va fi „imediat și sistematic distrusă”. Autoritățile iraniene nu au comentat afirmațiile. Prin strâmtoare treceau înainte de război aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial și rămâne în mare parte închisă, iar blocarea sa a provocat fluctuații puternice ale prețurilor petrolului. Declarația lui Trump vine pe fondul prăbușirii negocierilor dintre liderii americani și iranieni și al noilor sancțiuni americane împotriva oficialilor din Teheran. Reprezentanții Chinei sunt principalii cumpărători al petrolului iranian, au condamnat sancțiunile și au anunțat că vor lua măsuri pentru a-și proteja interesele.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ordonat autorităților din Turcia să elibereze omul de afaceri încarcerat, conform BBC. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat liderilor turci să-l elibereze imediat pe Osman Kavala, activist și filantrop aflat în detenție din 2017 și condamnat la închisoare pe viață în 2022. CEDO a stabilit că detenția sa este ilegală și că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil, libertatea de exprimare și asociere. Instanța a concluzionat că urmărirea penală a avut ca scop principal pedepsirea lui pentru rolul său în protestele Gezi Park din 2013 și pentru activitatea sa în domeniul drepturilor omului. Condamnarea sa a fost considerată și tratament inuman și degradant. CEDO a identificat o problemă sistemică în Turcia privind folosirea justiției împotriva opozanților politici, activiștilor și jurnaliștilor. Oficialii turci au ignorat deja două decizii anterioare privind cazul lui Kavala și rămâne neclar dacă vor respecta noua hotărâre.
