A fost 25 august în lume – Cancelarul german, Friedrich Merz ar putea propune-o pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, drept candidată la președinția Germaniei în 2027, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a declarat că își dorește o întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un iar, Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a afirmat că viitorul țării este în Uniunea Europeană

Material realizat de Mario Constantin

Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a declarat că își dorește o întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, chiar în timp ce l-a primit la Casa Albă pe președintele sud-coreean Lee Jae-Myung, relatează Reuters. Trump a spus că i-ar plăcea să îl întâlnească pe liderul Nord Coreean în viitorul apropiat, reluând astfel disponibilitatea pentru dialog direct cu Phenianul, după o lungă pauză a contactelor la nivel înalt. În paralel, el a discutat cu Lee despre relațiile bilaterale, inclusiv despre cooperarea comercială, dar și despre aspecte tensionate, criticând modul în care guvernul sud-coreean a gestionat anumite anchete interne. Declarațiile lui Trump vin pe fondul preocupărilor regionale privind securitatea și viitoarea poziționare a Washingtonului în Asia de Nord-Est. 

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a afirmat că viitorul țării este în Uniunea Europeană și că are de muncit pentru a atinge acest obiectiv, conform Euronews. Vučić a recunoscut dificultățile drumului către aderare, dar a insistat că Serbia trebuie să continue reformele pentru a întări statul de drept, a asigura stabilitatea economică și a spori securitatea. El a subliniat că integrarea europeană este singura cale viabilă pentru modernizarea țării și pentru garantarea unui viitor prosper, în pofida provocărilor regionale și a presiunilor externe. Președintele a transmis că Serbia trebuie să dovedească determinare și să demonstreze partenerilor europeni că își respectă angajamentele, menționând că procesul nu depinde doar de Bruxelles, ci și de voința politică și capacitatea Serbiei de a implementa schimbările necesare. 

Cancelarul german, Friedrich Merz ar putea propune-o pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, drept candidată la președinția Germaniei în 2027, dezvăluie Spiegel. Merz a sugerat, în context, că ar fi bine să existe o femeie în această funcție, iar numele Ursulei von der Leyen este activ discutat în cercurile guvernamentale, în ciuda faptului că aceasta ar trebui să-și întrerupă mai mult de jumătate din mandatul recent început la Comisia Europeană. Alături de ea, figuri politice precum Julia Klöckner (președinta Bundestagului), Karin Prien (Ministră pentru Familie) și Ilse Aigner (președinta parlamentului bavarez) sunt, de asemenea, luate în calcul pentru nominalizare. Dacă candidatura Ursulei von der Leyen va fi confirmată, aceasta ar putea deveni prima femeie ce care ocupă funcția de președinte federal al Germaniei, după ce, anterior a fost prima femeie Ministru al Apărării și prima președintă a Comisiei Europene. 

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a pus veto asupra unei legi care ar fi extins sprijinul acordat refugiaților ucraineni, scrie Notes from Poland. Legea blocată ar fi prelungit sistemul actual de plăți (denumite “beneficii familiale și asistență medicală”) de la termenul actual din septembrie până în martie 2026. Nawrocki a justificat veto-ul sub sloganul „Polonia înainte de toate”, afirmând că doar ucrainenii care lucrează în țară ar trebui să beneficieze de aceste ajutoare. El a transmis că nu se opune ajutorului, dar că legea trebuie reformulată pentru a reflecta corectitudinea socială. 

Testele genetice efectuate pe embrioni în cadrul fertilizării in vitro (PGT-A) au ajutat femeile de peste 35 de ani să conceapă mai rapid, publică The Journal. Un studiu realizat la King’s Fertility a arătat că acest tip de screening, folosit pentru a verifica numărul corect de cromozomi, a redus necesitatea multiplelor transferuri și a crescut rata nașterilor cu până la 72% după trei încercări, comparativ cu 52% pentru grupul netestat. Studiul randomizat, primul de acest fel concentrat exclusiv pe femei cu vârste cuprinse între 35 și 42 de ani, a inclus și embrioni mosaici (cu celule atât normale, cât și anormale), abordând provocări neexplorate în cercetările anterioare. Cercetătorii au subliniat nevoia unor teste pe scară largă și au recomandat extinderea eligibilității și relaxarea criteriilor calitative pentru embrioni.