A fost 24 iulie în lume – SUA suspendă negocierile pentru armistițiul din Gaza, acuzând lipsa de bună-credință a Hamas; Franța: proteste masive față de reautorizarea unui pesticid periculos pentru albine; Zelenskiy promite o nouă lege anticorupție, după protestele față de slăbirea instituțiilor independente

Material realizat de Mircea Macovei și Nicoleta Dumitru

 Uniunea Europeană și China au marcat cea de-a 50-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre acestea, titrează Deutsche Welle. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, s-au întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul acestuia, Li Qiang, în cadrul unui summit desfășurat la Beijing. Printre punctele abordate în cadrul discuțiilor dintre cele două părți s-au numărat legăturile comerciale, războiul dintre Rusia și Ucraina, precum și schimbările climatice. China și Uniunea Europeană sunt al doilea cel mai important partener al celeilalte părți, însă au existat conflicte între cele două, în special recent. Ambele părți au avut dezacorduri semnificative în ceea ce privește comerțul, iar inițial președintele Xi Jinping a refuzat invitația de a participa la acest summit. Din acest motiv, discuțiile au fost mutate de la Bruxelles la Beijing și apoi reduse de la două la o singură zi.

Judecătorii Curții Penale Internaționale (CCI) au condamnat doi lideri de miliții din Republica Centrafricană pentru crime de război și crime împotriva umanității, informează Deutsche Welle. Patrice-Edouard Ngaissona, fostul lider al federației de fotbal locale, a fost condamnat la 12 ani, în timp ce Alfred Yekatom, un comandant de miliții cunoscut drept pseudonimul „Rambo”, a primit o pedeapsă de 15 ani. Tribunalul i-a găsit pe amândoi vinovați de conducerea unei campanii violente în 2013 și 2014, care a inclus crimă, tortură, persecuție și transferul forțat al civililor musulmani. Bărbații erau lideri ai milițiilor predominant creștine „anti-Balaka”. Mișcarea a apărut în 2013 drept răspuns la violențele și abuzurile comise de rebelii Seleka, predominant musulmani, care preluaseră puterea în luna martie a acelui an. Conflictul rezultat a dus la violențe comunitare pe scară largă, comunitățile musulmane suportând greul represaliilor. Republica Centrafricană s-a confruntat cu decenii de instabilitate, marcată de lovituri de stat, regimuri autoritare și cicluri repetate de conflicte civile de la obținerea independenței în 1960.

Țările de Jos, împreună cu alte 40 de țări membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), au solicitat o anchetă privind tratamentul Federației Ruse față de prizonierii de război, conform Reuters. În cadrul unei postări pe platforma de socializare X, ministrul de externe al Țărilor de Jos, Caspar Veldkamp, a declarat că cele 41 de state au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind presupusele acte de tortură și maltratare a prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse. Acesta a adăugat că “Prin invocarea așa-numitului <<Mecanism de la Moscova>>, Țările de Jos și țările partenere contribuie la aflarea adevărului și la stabilirea răspunderii pentru crimele de război rusești din Ucraina”. Caspar Veldkamp nu a specificat ce alte țări s-au alăturat demersului. OSCE este o organizație internațională pentru securitate, formată din 57 de țări, care include Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, precum și diverse țări din Europa, Asia Centrală și America de Nord.

Thailanda și Cambodgia s-au ciocnit în cele mai sângeroase încleștări la frontieră de peste un deceniu, relatează The Guardian. Conform ministrului sănătății din Thailanda, Somsak Thepsuthin, cel puțin 11 civili thailandezi și un soldat au fost uciși de bombardamentele artileriei cambodgiene, în timp ce 24 de civili și șapte militari au fost răniți. Oficialii militari thailandezi au declarat că forțele aeriene au lansat atacuri asupra unor ținte militare. Autoritățile cambodgiene nu au precizat dacă au fost înregistrate victime. Oamenilor de pe ambele părți ale frontierei li s-a cerut să evacueze zona. Luptele s-au declanșat după săptămâni de tensiuni latente legate de o dispută de lungă durată privind frontierea dintre vecinii din sud-estul Asiei. Ambele țări s-au acuzat reciproc de deschiderea focului. Ultimele ciocniri majore au avut loc între 2008 și 2011, când luptele și schimburile de artilerie au ucis cel puțin 34 de persoane, au rănit multe altele și au deplasat mii de oameni.

Statele Unite ale Americii au întrerupt discuțiile despre armistițiul din Gaza, notează Associated Press. Trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat că cel mai recent răspuns din partea Hamas „arată o lipsă de dorință de a ajunge la un armistițiu în Gaza”. Acesta a adăugat prin intermediul unui comunicat că „Deși mediatorii au depus eforturi considerabile, Hamas nu pare să fie coordonată sau să acționeze cu bună-credință”, precum și că „Vom lua în considerare acum opțiuni alternative pentru a aduce ostaticii acasă și vom încerca să creăm un mediu mai stabil pentru populația din Gaza.” Cu puțin timp înainte, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a rechemat echipa de negocierii a țării sale înapoi în Israel, în urma răspunsului Hamas. Într-o scurtă declarație, biroul prim-ministrului și-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse de Steve Witkoff și de mediatorii Qatar și Egipt, dar nu a oferit alte detalii.

Primarul din Budapesta, Gergely Karácsony, a început sa fie anchetat de poliția ungară pentru organizarea evenimentului Budapest Pride, relateaza Politico. Aceasta s-a intamplat în ciuda unei legi recente care interzice manifestațiile publice ce „promovează” comunitatea LGBTQ+. Legea, adoptată de guvernul lui Viktor Orbán sub pretextul protejării copiilor, a dus la refuzul autorizației poliției pentru marș. Karácsony a invocat o interpretare legală care i-a permis să organizeze Pride-ul ca inițiativă municipală, evitând astfel necesitatea aprobării poliției. Evenimentul a devenit cel mai mare de acest tip din Ungaria, atrăgând circa 200.000 de participanți. Karácsony a declarat că își asumă responsabilitatea și este pregătit să se apere în instanță.

Trupei irlandeze pro-palestiniene Kneecap i-a fost interzis de autoritățile maghiare să intre în Ungaria, notează Politico. Grupul urma să cânte pe 11 august la festivalul Sziget din Budapesta, dar guvernul lui Viktor Orbán a invocat presupusa promovare a organizațiilor Hamas și Hezbollah. Membrii trupei neagă acuzațiile, afirmând că nu au fost condamnați penal și că interdicția este o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice față de acțiunile Israelului în Gaza. Organizatorii Sziget au catalogat decizia drept regretabilă, iar ambasadorul Israelului la Budapesta a salutat interdicția. Incidentul a reaprins dezbaterea privind libertatea de exprimare în Ungaria și limitele impuse artiștilor cu viziuni politice considerate “incomode” de guvernul actual.

Legea Duplomb din Franța a stârnit proteste puternice, în special din cauza reintroducerii pesticidului acetamiprid, autorizat la nivelul UE până în 2033, dar interzis anterior în Franța din 2018, potrivit Euronews. Considerat periculos pentru albine și suspectat de efecte neurotoxice și cancerigene, pesticidul este folosit pentru protejarea culturilor de sfeclă, alune, cireșe și mere. O petiție inițiată de o studentă de 23 de ani a strâns 1,8 milioane de semnături în două săptămâni. Ecologiștii critică legea ca un regres ecologic, în timp ce susținătorii ei, inclusiv sindicatele agricole, invocă concurența neloială din partea altor state europene. Legea va fi dezbătută din nou în Adunarea Națională, dar fără posibilitatea de a fi revocată imediat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a anunțat un nou proiect de lege anticorupție, după proteste masive declanșate de o lege controversată adoptată marți, conform Euronews. Legea, care oferă procurorului general control asupra NABU și SAPO – două instituții cheie în lupta împotriva corupției. Criticii spun că legea subminează independența acestora, generând nemulțumiri interne și critici din partea UE. Mii de oameni au protestat în marile orașe, iar comisarul european pentru extindere a numit votul un „pas înapoi grav”. Zelenski a promis că noul proiect va întări statul de drept și independența instituțiilor anticorupție. Zelenskiy a subliniat că transparența și buna guvernare rămân condiții esențiale pentru continuarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia au escaladat grav după ce armata thailandeză a lansat atacuri aeriene asupra unor ținte militare cambodgiene de-a lungul frontierei disputate, potrivit CNN. Cel puțin 12 persoane, majoritatea civili, au fost ucise în urma confruntărilor. Conflictul a fost declanșat după ce un soldat thailandez și-a pierdut piciorul într-o explozie cu mină. Relațiile diplomatice dintre cele două țări s-au deteriorat rapid, iar Cambodgia a acuzat Thailanda că a atacat templul Preah Vihear, sit UNESCO, provocând daune semnificative. Premierul thailandez Paetongtarn Shinawatra, deja suspendat, se confruntă cu un posibil demitere în contextul crizei.