Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Membrii Partidului Socialist din Bulgaria au anunțat că se vor organiza din nou alegeri parlamentare, fiind al cincilea tur de alegeri din ultimii doi ani, conform ABC News. Anunțul a venit în urma celei de-a treia încercări nereușite a Partidului Socialist de a forma un nou guvern. Liderul partidului, Kornelia Ninova, a declarat că „am făcut tot ce era necesar pentru îndeplinirea celui de-al treilea mandat”, adăugând că, în ciuda stabilirii unor priorități naționale clare la discuțiile cu celelalte partide, „nu a existat suficientă voință pentru a forma un guvern funcțional”. Înainte de încercarea Partidului Socialist de a forma un guvern, alte două partide au eșuat în a găsi suficient sprijin pentru a-și forma guvernele. În acest context, președintele bulgar, Rumen Radev, va dizolva parlamentul, va numi un guvern provizoriu și va programa alte alegeri parlamentare.
Autoritățile din Polonia au trimis o cerere oficială Germaniei, pentru a aproba trimiterea de tancuri în Ucraina, relatează Politico. Ministrul Apărării din Polonia, Mariusz Błaszczak, a anunțat faptul că fost trimisă o cerere oficială ministerului economiei din Germania, în vederea aprobării trimiterii de tancuri tip Leopard 2 către Ucraina. Un purtător de cuvânt al ministerului economiei german a confirmat informația, declarând că procedurile necesare au fost deja inițiate de guvernul german. Conform site-ului german de știri Spiegel, oficialii polonezi au solicitat această aprobare deoarece tancurile sunt fabricate în Germania și este necesară aprobarea autorităților germane pentru reexportul acestora. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este important ca Ucraina să beneficieze de echipament mai modern și mai eficient, deoarece Rusia se pregătește de noi ofensive.
O organizație pentru drepturile omului a înaintat un proces la o curte de judecată din Germania împotriva armatei din Myanmar, informează ABC News. Organizația pentru drepturile omului, Fortify Rights, alături de 16 persoane fizice, au depus o plângere penală în Germania, prin care au solicitat pedepsirea generalilor din Myanmar. Aceștia din urmă au fost acuzați de genocid, crime de război și crime împotriva umanității, care au avut loc după preluarea guvernului în 2021 și în timpul represiunii din 2017 asupra minorității musulmane rohingya. Acțiunile generalilor din Myanmar sunt, de asemenea, investigate de Curtea Penală Internațională și într-un caz de genocid la Curtea Internațională de Justiție. Activiștii au înaintat astfel de procese și în cadrul curților de judecată din state precum Turcia sau Argentina, sub principiul de jurisdicție universală. Directorul executiv și cofondator al Fortify Rights, Matthew Smith, a declarat că acest principiu permite depunerea de plângeri penale pentru atrocități în masă, indiferent de locație sau naționalitate, atunci când infracțiunile sunt atât de grave încât reprezintă crime împotriva întregii comunități internaționale.
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a anunțat faptul că numărul jurnaliștilor uciși a crescut cu 50% în anul 2022, informează Al Jazeera. Raportul realizat de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a confirmat faptul că numărul jurnaliștilor uciși a crescut cu 50% în 2022 față de anul precedent, determinat în mare parte de conflictele violente din Ucraina, Mexic și Haiti. Conform raportului, cel puțin 67 de jurnaliști au fost uciși în anul 2022, mai bine de jumătate dintre cazuri având loc în statele menționate anterior. Un alt procent semnificativ de cazuri include jurnaliștii uciși în contextul conflictului Palestina-Israel, precum cazul jurnalistei Al Jazeera, Shireen Abu Akleh. Președintele Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, Jodie Ginsberg, a declarat că numărul din raport reprezintă „doar vârful icebergului” și că jurnaliștii de pretutindeni sunt în pericol.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că oficialii ucraineni nu vor mai putea călători în străinătate, cu excepția călătoriilor oficiale, relatează Reuters. Liderul ucrainean a anunțat faptul că niciun oficial al statului nu va mai putea călători în străinătate pentru vacanțe sau alte scopuri non-guvernamentale. Președintele a semnat decretul care este adresat tuturor celor care lucrează pentru stat și în stat. Decizia a venit pe fondul numeroaselor investigații anticorupție care vizează mai mulți oficiali ucraineni și pe fondul noilor măsurilor adoptate de autoritățile ruse, prin care obligă pe oricine trece granițele ruse cu mașina să își rezerve o oră și un loc la un punct de trecere a frontierei.
Prim-ministrul japonez a emis un avertisment cu privire la criza populației din țară, declarând că este „pe punctul de a nu-și putea menține funcțiile sociale” din cauza scăderii ratei natalității, relatează CNN. Fumio Kishida a adăugat că dorește ca guvernul să-și dubleze cheltuielile pentru programele legate de copii și că o nouă agenție guvernamentală va fi înființată în aprilie pentru a se concentra pe această problemă. Japonia se numără printre statele cu cele mai scăzute rate ale natalității și cele mai mari speranțe de viață din lume. Experții subliniază mai mulți factori ce cauzează rata scăzută a natalității, printre aceștia numărându-se costul ridicat al vieții din țară, spațiul limitat și lipsa de sprijin pentru îngrijirea copiilor în orașe. Atitudinea cuplurilor cu privire la căsătorie și întemeierea unei familii s-a schimbat drastic în ultimii ani, cu precădere în contextul epidemiei globale. Mulți critică pesimismul pe care tinerii din Japonia îl au când se raportează la viitor, acest comportament fiind alimentat mai ales de presiunea muncii și stagnarea economică. Guvernul a lansat diverse inițiative pentru a aborda scăderea populației în ultimele decenii, inclusiv noi politici pentru îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și îmbunătățirea facilităților de locuințe pentru familiile cu copii.
Guvernul spaniol a convocat o a doua întâlnire de urgență a experților în violență domestică în mai puțin de o lună, după ce mai multe persoane de sex feminin au fost ucise, informează The Guardian. Comitetul de criză a fost convocat ultima dată după asasinarea a 11 persoane de sex feminin în luna decembrie. 1.188 este numărul femeilor ucise de parteneri sau foști parteneri începând cu 2003, perioadă în care guvernul a început să înregistreze astfel de crime. În același timp, 49 de copii au fost uciși în atacuri de violență domestică. În 2022, 49 de femei au fost ucise de partener sau fostul partener, în timp ce 43 de femei au murit în astfel de atacuri în 2021. În situația creșterii bruște a unor astfel de crime, guvernul spaniol studiază propuneri care ar permite autorităților să informeze victimele violenței domestice cu privire la condamnările anterioare ale partenerilor lor. Luna trecută, guvernul a cerut instanțelor și procurorilor să susțină intensificarea utilizării brățărilor electronice pentru a ajuta la protejarea femeilor ale căror foști parteneri au fost supuși ordinelor de restricție.
Un nou caz de împușcare în masă a survenit în statul american California, după ce un bărbat și-a ucis mai mulți foști colegi de muncă, conform BBC. Potrivit autorităților, este al treilea atac de acest gen în opt zile. Atacurile au avut loc în orașul de coastă Half Moon Bay. Suspectul Chunli Zhao, în vârstă de 66 de ani, a fost arestat după ce a condus spre o secție de poliție. Patru victime au fost descoperite în incinta unei ferme de ciuperci, iar celelalte trei au fost găsite mai târziu în apropiere. O a opta victimă a fost transportată la spital și se află într-o stare stabilă, a declarat șeriful din comitatul San Mateo, Christina Corpus, în cadrul unei conferințe de presă. Suspectul era cetățean al localității Half Moon Bay și angajat al fermei Mountain Mushroom, a declarat șeriful Corpus. Mai mulți copii ce părăseau școala în acel moment au fost martori atacului. După ce a comis crimele, suspectul a condus spre secția de poliție locală, unde arestarea sa a fost surprinsă de camerele de vedere. În urma investigațiilor, s-a declarat că atacatorul a folosit un pistol semi-automat achiziționat în mod legal. Președintele Consiliului de Supraveghere al comitatului, Dave Pine, a comunicat agenției de presă că atacurile au fost comise de un „lucrător nemulțumit”.
Reprezentanții Iranului au anunțat că vor răspunde sancțiunilor Uniunii Europene și ale Regatului Unit, jurând că vor viza indivizi și entități din occident care „încalcă drepturile omului”, relatează Euronews. Oficialii de la Teheran au declarat că „au condamnat ferm” noile sancțiuni impuse de Bruxelles și Londra ca răspuns la represiunea violentă a regimului împotriva protestatarilor. În cadrul unei întâlniri de la Bruxelles, reprezentanții UE au impus sancțiuni asupra a peste 35 de oficiali și organizații iraniene, acuzându-le pentru reprimarea „brutală” a demonstrațiilor, precum și alte abuzuri ale drepturilor omului. Lista a inclus patru comandanți și 12 unități ale Gărzilor Revoluționare, despre care mulți observatori susțin că dețin adevărata putere în interiorul Iranului. Oficialii de la Bruxelles au invocat, de asemenea, aprovizionarea Rusiei de către Teheran cu drone fabricate în Iran. Acestea au fost folosite de către autoritățile din Moscova pentru a ataca infrastructura energetică a Ucrainei. La patru luni de la începutul demonstrațiilor antiguvernamentale, s-a declarat că 516 protestatari au fost uciși, inclusiv 70 de copii.
Mai mulți înalți oficiali ucraineni au demisionat, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a început o reorganizare a personalului din guvernul său, informează BBC. Un consilier de top, patru miniștri adjuncți și cinci guvernatori regionali și-au părăsit posturile până în acest moment. Demisiile acestora au survenit în același timp în care autoritățile ucrainene au lansat o amplă acțiune anticorupție. Președintele a interzis deja oficialilor de stat să părăsească țara, cu excepția cazurilor de afaceri autorizate. Primul care a demisionat a fost șeful adjunct al biroului președintelui, Kyrylo Timoșenko, care a supravegheat politica regională și a lucrat anterior la campania electorală a lui Zelenski. Ucraina deține o istorie a corupției, iar în anul 2021 Transparency International a clasat statul ucrainean pe locul 122 din 180 de țări în clasamentul statelor corupte. O represiune este una dintre cererile cheie ale Uniunii Europene dacă țara dorește să avanseze cererea de aderare. Deși au existat reforme anticorupție în ultimii ani, miza este mare pentru oficialii din Kiev care primesc ajutor financiar în valoare de miliarde de dolari de la aliații occidentali.
