Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Situația din Haiti s-a deteriorat, în ciuda intervenției internaționale pentru sprijinirea forțelor de poliție, publică Deutsche Welle. Conform raportului prezentat de Maria Isabel Salvador, reprezentanta specială a ONU pentru Haiti, activitatea grupărilor violente s-a extins, inclusiv în afara capitalei Port-au-Prince. Numărul persoanelor strămutate a depășit numărul de 700.000, demonstrând o creștere de 22% în ultimele trei luni. Violența grupurilor a afectat și traficul maritim, determinând companiile internaționale de transport maritim să își suspende operațiunile. Atacurile asupra civililor, inclusiv violențele sexuale comise asupra femeilor și copiilor, au atins un nivel alarmant. Criza din Haiti s-a agravat după asasinarea președintelui Jovenel Moïse în 2021, iar tensiunile politice dintre guvern și consiliul prezidențial au erodat încrederea publicului. Totuși, resursele și forțele internaționale trimise pentru stabilizarea situației nu au sosit în număr suficient.
Într-un discurs susținut cu ocazia comemorării revoluției din 1956, premierul Viktor Orbán a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să înlăture guvernul și să impună un regim marionetă în Ungaria, declară Euronews. El a susținut că oficialii din Bruxelles-ul au urmărit să răstoarne guvernul național, criticând în același timp implicarea UE în războiul din Ucraina. Orbán a sugerat că UE dorește să permită staționarea soldaților ucraineni în Ungaria după o eventuală victorie a Ucrainei. Aceste declarații au amplificat tensiunile dintre Ungaria și UE, țara blocând frecvent măsurile de sprijin pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Orbán a comparat situația actuală cu trecutul, când Ungaria a fost ocupată de forțe străine precum Uniunea Sovietică. Discursul său a survenit în contextul tensiunilor continue cu Bruxelles-ul, inclusiv pe tema migrației, și într-un moment în care lideri mondiali se întâlnesc la conferința BRICS din Moscova.
Grupul economic BRICS s-a întrunit în Rusia, provocând îngrijorări economice și geopolitice în Europa, susține Euronews. Grupul BRICS, format inițial din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, s-a extins de la 1 ianuarie 2024, incluzând Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, acoperind acum peste 37% din PIB-ul global. Deși s-a prezentat ca o amenințare la adresa hegemoniei economice conduse de SUA, unii experți consideră că diversitatea membrilor ar putea slăbi unitatea grupului. În cadrul întâlnirii, participarea controversată a lui Recep Tayyip Erdoğan și a Secretarului General al ONU, António Guterres, a atras critici, în special din partea Ucrainei și Lituaniei. Deși prezența lui Guterres ar putea avea scopuri diplomatice, există temeri că ar putea legitima politicile lui Vladimir Putin. Pe plan economic, foști lideri europeni, precum Enrico Letta, au subliniat necesitatea consolidării pieței unice europene pentru a evita dependența de SUA sau China.
Parlamentul European și Consiliul UE s-au confruntat într-o dispută politică cu privire la bugetul pentru 2025, informează Euronews. Această dezbatere a fost cauzată de propunerile Consiliului de a reduce finanțarea cu 1,52 miliarde de euro pentru programe precum Erasmus+ și Horizon Europe. Parlamentarii se opun acestor tăieri, susținând că acestea vor afecta capacitatea UE de a răspunde nevoilor cetățenilor. Victor Negrescu, vice-președinte al Parlamentului, a argumentat că bugetul UE nu ar trebui să fie limitat de creșterea ratelor dobânzilor la fondurile de recuperare post-pandemie și a propus utilizarea fondurilor necheltuite în loc de tăieri. Consiliul a subliniat necesitatea disciplinei financiare, avertizând că modificările propuse de Parlament nu pot fi acceptate fără o sursă clară de finanțare. Discuțiile se vor intensifica până pe data de 18 noiembrie, termenul limită pentru a ajunge la un acord care să fie aprobat înainte de sfârșitul anului.
Comisia Europeană a refuzat să publice rezultatele unei anchete privind respectarea drepturilor omului în Tunisia, realizată înainte de încheierea unui controversat acord de migrație, conform The Guardian. Ancheta a fost descoperită de ombudsmanul UE, deși Comisia susținea anterior că nu era necesară o evaluare a impactului asupra drepturilor omului. În ciuda criticilor, Comisia a desfășurat un “exercițiu de gestionare a riscurilor” legat de drepturile omului, dar nu a făcut publice concluziile. Acordul, semnat în iulie 2023, aloca 150 milioane de euro pentru a opri migrația din Tunisia, dar a fost criticat pentru legăturile cu abuzuri comise de forțele de securitate tunisiene. Ombudsmanul a cerut mai multă transparență și criterii clare pentru suspendarea finanțării în cazuri de încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, ombudsmanul a sugerat crearea unor mecanisme de reclamații pentru victimele abuzurilor legate de proiecte finanțate de UE. Comisia a răspuns afirmând că ia în considerare drepturile omului în parteneriatele sale și că sprijină respectarea acestor drepturi la nivel global.
