Material realizat de Dumitrascu Florentina și Filip Nicole Ashley
Israelul intenționează să limiteze numărul palestinienilor care intră în Fâșia Gaza prin punctul de frontieră Rafah cu Egiptul, astfel încât mai mulți să poată ieși decât să revină, titrează Reuters. Măsura este discutată în contextul redeschiderii punctului de trecere, programată pentru săptămâna viitoare, și vine după ce, din 2024, partea palestiniană a frontierei se află sub control militar israelian. Potrivit surselor, autoritățile israeliene doresc să supună controalelor stricte de securitate toți palestinienii care intră sau ies și iau în calcul instalarea unui punct militar de verificare în interiorul Gazei. Deși oficialii israelieni neagă intenția de a forța deplasarea populației, palestinienii se tem că aceste restricții ar putea duce la expulzări de facto sau la împiedicarea revenirii celor care părăsesc temporar teritoriul. Planul este legat de a doua fază a inițiativei americane pentru încetarea războiului dintre Israel și Hamas, care prevede retragerea parțială a trupelor israeliene și schimbări în administrarea Gazei.
Trei organizații juridice australiene și palestiniene au cerut oficial Poliției Federale Australiene (AFP) să deschidă o investigație împotriva președintelui israelian Isaac Herzog, titrează Al Jazeera. Solicitarea vine pe fondul informațiilor potrivit cărora Herzog urmează să viziteze Australia la începutul lunii februarie. Grupurile Australian Centre for International Justice, Al-Haq și Al Mezan Center for Human Rights susțin că Australia are obligația legală, conform dreptului internațional și legislației interne, să investigheze astfel de acuzații atunci când există indicii credibile și lipsă de responsabilizare la nivel național. Avocații invocă declarații anterioare ale lui Herzog, inclusiv afirmația că „nu există civili neimplicați în Gaza”, și amploarea victimelor civile din conflict. Vizita președintelui israelian, la invitația premierului Anthony Albanese, a stârnit controverse și în interiorul comunității evreiești australiene, unii lideri avertizând că prezența sa ar putea agrava tensiunile sociale. Guvernul australian nu a comentat cererea de investigație.
Decizia administrației Donald Trump de a suspenda procesarea vizelor de imigrare pentru 75 de țări, inclusiv Thailanda, a stârnit șoc și frustrare în rândul multor thailandezi, relatează Al Jazeera. Măsura, justificată de Departamentul de Stat prin faptul că migranții din aceste state ar solicita beneficii sociale și afectează atât vizele de muncă, cât și pe cele de căsătorie și reunificare familială. Numeroși cetățeni thailandezi povestesc că planuri de viață atent construite, mutarea alături de soți americani, obținerea rezidenței permanente sau accesul la un loc de muncă stabil au fost brusc suspendate. Autoritățile de la Bangkok și-au exprimat dezamăgirea față de includerea Thailandei pe lista statelor vizate, subliniind relația istorică de alianță cu Washingtonul și contribuțiile diasporei thailandeze la economia americană. Decizia vine pe fondul unor relații deja tensionate dintre cele două țări, marcate de tarife comerciale și de o abordare considerată tot mai „tranzacțională” a administrației Trump.
Comentariile președintelui american Donald Trump despre rolul aliaților Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în războiul din Afganistan au provocat indignare în Europa și au amplificat tensiunile transatlantice, potrivit Al Jazeera. Premierul britanic Keir Starmer a calificat afirmațiile lui Trump, potrivit cărora trupele europene ar fi stat „departe de linia frontului” drept „insultătoare și revoltătoare”, sugerând că liderul de la Washington ar trebui să își ceară scuze. Starmer a subliniat sacrificiul celor 457 de militari britanici morți în Afganistan, unde Marea Britanie a fost al doilea cel mai mare contribuitor la coaliția militară condusă de Statele unite ale Americi (SUA). Casa Albă a respins criticile, apărând poziția lui Trump privind contribuția dominantă a SUA la NATO. Reacții dure au venit și din partea altor lideri europeni, pe fondul unei săptămâni tensionate marcată de amenințările lui Trump privind tarife și planurile de anexarea Groenlandei, care au ridicat semne de întrebare asupra viitorului relațiilor din cadrul NATO.
La un an după reducerea drastică a ajutorului financiar american, regiunea Tigray din Etiopia se confruntă în continuare cu o criză umanitară gravă, caracterizată prin foamete, decese și lipsa sprijinului internațional, relatează Al Jazeera. După ce USAID, principalul furnizor de ajutor al țării, și-a diminuat finanțarea după schimbarea administrației americane. Odată cu revenirea la putere a președintelui Donald Trump, comunități întregi au rămas aproape fără asistență. Organizații precum Programul Alimentar Mondial și Médecins Sans Frontières avertizează că până la 80% din populația regiunii are nevoie urgentă de ajutor, însă fondurile sunt insuficiente. Reducerile au afectat grav sistemul sanitar și accesul la hrană, iar localnicii vorbesc despre o „moarte lentă”, în timp ce guvernul etiopian neagă existența unei foamete pe scară largă.
Prima rundă a negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, organizate la Abu Dhabi, a vizat modalitățile de a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit Al Jazeera. Ucraina a declarat că discuțiile s-au concentrat pe principalele teme legate de încheierea războiului și pașii necesari pentru o pace durabilă. În aceeași perioadă, atacurile rusești au ucis o persoană și au rănit altele patru în regiunea Zaporizhia, iar armata ucraineană a lovit un depozit de petrol din regiunea Penza. Uniunea Europeană trimite generatoare de urgență pentru populația afectată, iar Franța organizează consultări internaționale pentru a sprijini civilii afectați de frig.
Parchetul spaniol din cadrul Audiencia Nacional a clasat fără a dispune urmărirea penală plângerea pentru agresiuni sexuale depusă împotriva cântărețului Julio Iglesias, potrivit Le Monde. Două foste angajate ale artistului au formulat sesizarea, susținând că au fost victime ale agresiunilor și hărțuirii sexuale. Parchetul a arătat că victimele nu sunt cetățeni spanioli, nu locuiesc în Spania, iar faptele nu s-au produs pe teritoriul spaniol, invocând, astfel, lipsa competenței teritoriale pentru faptele reclamate, care ar fi avut loc în Bahamas și Republica Dominicană.
Relațiile dintre Franța și Statele Unite s-au tensionat după ce președintele francez Emmanuel Macron a adoptat un discurs mai critic la adresa omologului său american, Donald Trump, în contextul dezbaterilor de la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit Le Monde. Tensiunile au devenit vizibile în schimburile publice dintre cei doi lideri, Trump ironizându-l pe Macron, iar acesta denunțând la rândul său practicile considerate agresive ale administrației americane. Președintele francez a reafirmat atașamentul Europei față de multilateralism și suveranitatea statelor naționale, criticând amenințările cu tarife vamale și presiunile asupra Europei.
Zeci de petroliere rusești sancționate de autoritățile britanice au traversat Canalul Mânecii, deși autoritățile de la Londra au promis măsuri ferme împotriva „flotei din umbră” folosite de Rusia pentru a ocoli restricțiile asupra exporturilor de petrol, relatează BBC. Datele analizate de BBC Verify arată că 42 de nave sancționate au traversat Canalul, după ce guvernul britanic primise avize legale care permiteau reținerea acestora. Printre ele s-au aflat petroliere vechi care folosesc steaguri false și își opresc sistemele de urmărire. Deși Marea Britanie a sprijinit acțiuni similare ale SUA și Franței, nu a confiscat, în mod independent, nicio navă, fapt criticat de parlamentari. Între timp, Rusia a avertizat că asemenea măsuri ar încălca dreptul internațional.
Primarul orașului Taormina, Cateno De Luca, a cerut să se ia măsuri urgente după ce ciclonul Harry a provocat pagube estimate la peste un miliard de euro în Sicilia, sudul Italiei, distrugând infrastructura, locuințele și afacerile turistice potrivit Euronews. Furtuna a creat valuri record, cu înălțimi de peste 12 metri, și ploi torențiale care au afectat grav mai multe localități din estul Siciliei, inclusiv Letojanni și Giardini Naxos. Deși nu s-au înregistrat victime, rețelele de electricitate, apă și canalizare au fost grav avariate. Autoritățile regionale au inițiat procedura pentru declararea stării de urgență, iar primarul a avertizat că întârzierile birocratice pot amplifica impactul economic și pot pune în pericol sezonul turistic.
