Material realizat de Carmen Toader și Cristian Baciu
Autoritățile din Ciad au anunțat că au închis frontiera cu Sudanul, după ce luptători ai facțiunilor sudaneze au trecut de mai multe ori pe teritoriul său, relatează Associated Press. Decizia a venit după ce forțele paramilitare RSF (Forțele de Sprijin Rapid) au atacat orașul Tine, iar armata sudaneză a susținut că a respins ofensiva și i-a forțat pe combatanți să fugă în Ciad. Oficialii de la N’Djamena au precizat că măsura urmărește prevenirea escaladării conflictului, protejarea populației și a refugiaților, iar trecerea graniței va fi permisă doar în situații excepționale. De la izbucnirea războiului în aprilie 2023, peste 14 milioane de oameni au fost strămutați, iar conflictul, soldat cu zeci de mii de morți, a generat cea mai gravă criză umanitară din lume, potrivit mai multor organizații internaționale.
Experții ONU au declarat că distrugerile provocate în octombrie de forțele paramilitare RSF în orașul El Fasher, din regiunea Darfur, au avut caracteristicile unui genocid, relatează CNN. Potrivit raportului, după un asediu desfășurat pe parcursul a 18 luni, combatanții au comis crime în masă și violuri, au torturat și răpit civili aparținând comunităților non-arabe, în special asupra civililor din comunitățile Zaghawa și Fur. În doar trei zile, peste 6.000 de persoane au fost ucise, iar majoritatea locuitorilor au fost forțați să fugă din regiune. Astfel, ancheta a concluzionat că au fost îndeplinite cel puțin trei dintre criteriile prevăzute de Convenția privind Genocidul, adoptată în 1948, și a cerut tragerea la răspundere a celor vinovați, avertizând că războiul din Sudan continuă să se agraveze.
Autoritățile din Islanda au luat în calcul organizarea încă din august a unui referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, devansând termenul anunțat inițial pentru 2027, potrivit POLITICO. Decizia vine pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari, al tarifelor impuse de guvernul din SUA și al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Conducerea de la Reykjavík a intensificat contactele cu reprezentanții din Bruxelles, iar Ursula von der Leyen a subliniat importanța parteneriatului cu Islanda într-un context internațional instabil. Țara a depus cererea de aderare în 2009, dar a suspendat negocierile în 2013 și a renunțat oficial la statutul de candidat în 2015. Un nou impuls ar putea fi favorizat de contextul actual, deși problema legată de politicile asupra pescuitului rămâne principalul obstacol în calea aderării.
Judecătorii din cadrul Curții Penale Internaționale (CPI) au început audierile preliminare împotriva fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de trei capete de acuzare pentru crime împotriva umanității în cadrul „războiului său împotriva drogurilor”, potrivit Al Jazeera. Procurorii susțin că Rodrigo Duterte ar fi implicat în cel puțin 76 de omoruri între anii 2013 și 2018, incluzând perioadele în care a fost primar în Davao și apoi președinte. Fostul lider, arestat în Manila și adus la tribunalul din Haga, a negat vehement acuzațiile și a refuzat să recunoască jurisdicția Curții Penale Internaționale. Audierile decid dacă există probe suficiente pentru proces, în timp ce familiile victimelor speră la justiție. Cu toate acestea, susținătorii săi continuă să-l sprijine în cadrul procesului.
Regele Olandei, Willem-Alexander, l-a învestit pe Rob Jetten, cel mai tânăr premier din istoria țării și primul premier deschis gay, conform Euronews. Noua coaliție reunește partidul centrist D66, creștin-democrații și VVD, însă deține doar 66 din 150 de locuri în parlament. Astfel, noul prim-ministru va trebui să negocieze cu opoziția pentru fiecare lege adoptată în viitor. Guvernul se va concentra pe politici progresiste: reducerea costurilor energiei prin surse verzi, construirea de noi orașe și locuințe, integrarea migranților și combaterea imigrației ilegale prin depunerea cererilor de azil din afara Uniunii Europene. Premierul și-a propus, de asemenea, să afirme rolul Olandei în Uniunea Europeană și să consolideze relațiile economice și strategice cu guvernul Statelor Unite ale Americii.
Guvernul slovac a decis luni să oprească alimentarea de urgență cu energie electrică a Ucrainei, relatează Euronews. Premierul Robert Fico a oprit alimentarea de urgență cu energie electrică, după ce Kievul nu a reluat pomparea petrolului prin conducta Druzhba, întreruptă de la sfârșitul lunii ianuarie. Oficialii de la Bratislava și Budapesta acuză autoritățile ucrainene că blochează intenționat livrările de petrol rusesc, în timp ce reprezentanții Kievului susțin că infrastructura a fost avariată de atacurile Moscovei și au propus rute alternative de transportare a petrolului, inclusiv conducta Odesa-Brody. Decizia a venit într-un moment critic pentru rețeaua energetică ucraineană, grav afectată de bombardamente, și ar putea fragiliza unitatea.
Liderii Uniunii Europene au acuzat guvernul condus de Viktor Orbán de „lipsă de loialitate”, relatează Euronews. Guvernul maghiar a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, iar oficialii de la Bruxelles l-au acuzat de „lipsă de loialitate” față de valorile și interesele comune ale Uniunii Europene. În timp ce majoritatea statelor membre au susținut necesitatea acestui împrumut pentru stabilitatea Kievului, guvernul de la Budapesta a condiționat deblocarea fondurilor de o schimbare a strategiei economice a UE, cerând ca resursele să fie redirecționate către investiții interne în statele membre.
Membrii Parlamentului European au suspendat acordul comercial cu SUA după criza de furie a lui Trump privind hotărârea Curții Supreme, relatează Euronews. Eurodeputații au suspendat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite după ce Curtea Supremă a SUA a hotărât că unele tarife impuse de Washington în 2025 au fost ilegale și președintele Donald Trump a anunțat tarife globale de 15% asupra importurilor. Parlamentul European a mai suspendat o dată acordul când Trump a amenințat cu tarife asupra unor state europene dacă ar fi refuzat anexarea Groenlandei. Un vot asupra acordului a fost programat pentru ziua următoare, însă, acesta a fost, practic, abandonat.
Un val de violențe a izbucnit în Mexic, în urma eliminării unui unui lider al cartelurilor de droguri, relatează BBC. Mexicul s-a confruntat cu un val de violențe extreme după uciderea lui Nemesio Oseguera Cervantes, cunoscut sub numele de „El Mencho”, liderul temutului Cartel Jalisco Noua Generație (CJNG). Operațiunea militară care a dus la moartea acestuia a declanșat represalii imediate din partea grupării, transformând statul Jalisco într-un câmp de luptă. Haosul s-a extins rapid, afectând inclusiv Aeroportul Internațional din Guadalajara, unde mii de pasageri au fost surprinși de schimburi de focuri și blocaje.
Un grup de activiști a expus la Muzeul Luvru fotografia arestării lui Andrew Mountbatten-Windsor, relatează Euronews. Activiștii au afișat imaginea pentru a arăta cum „își va aminti lumea” de fostul prinț căzut în dizgrație. Fotografia îl înfățișează prăbușit pe bancheta din spate a unui Range Rover, părăsind secția de poliție din Norfolk, după ce a fost reținut sub suspiciunea de conduită necorespunzătoare într-o funcție publică, în urma publicării dosarelor Epstein de către guvernul Statelor Unite, documente care au demonstrat legătura dintre Mountbatten-Windsor și finanțatorul american.
