Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
1. NATO a reacționat la adresa Rusiei, pe care o acuză de ”poziționare militară agresivă” în urma informațiilor potrivit cărora Moscova și-a plasat rachete anti-navale în cel mai vestic teritoriu al său, enclava Kaliningrad din regiunea Baltică, relatează BBC. Agenția Interfax a publicat luni informația cu privire la instalarea lansatoarelor de rachete Bastion în Kaliningrad, iar NATO a replicat ulterior printr-un comunicat adresat Associated Press că această operațiune ”nu ajută la scăderea tensiunilor sau restaurarea predictibilității cu privire la relațiile noastre (NATO-Rusia)”. Rusia și NATO se acuză reciproc de escaladarea tensiunilor cu privire la amenințările militare provocate de manevrele armatelor rusă, respectiv a trupelor statelor-membre ale alianței nord-atlantice. În timp ce Polonia a descris drept ”o îngrijorare extremă” faptul că Rusia a mutat rachete Iskender în Kaliningrad, capabile să transporte focoase nucleare, Moscova a replicat că distribuirea forțelor sale militare face parte dintr-o serie de exerciții militare care au avut loc și în trecut.
2. Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter a afectat insula Honshu din arhipelagul Japoniei, provocând valuri de tip tsunami de mici dimensiuni și readucând în memoria localnicilor amintirile traumatice ale dezastrului de la Fukushima, din 2011, relatează CNN. Rezidenții Prefecturii Fukushima s-au pregătit pentru cele mai pesimiste scenarii după ce alerta de tsunami a fost anunțată în urma seismului de marți dimineață, care a afectat zona de coastă lovită și în urmă cu 5 ani. În 2011, un cutremur de 9,0 grade pe scara richter, unul dintre cele mai puternice petrecute vreodată în Japonia, a ucis peste 20.000 de oameni și a prvocat valuri tsunami de până la 12 metri care au inundat centrala nucleară de la Fukushima Daiichi și au provocat o catastrofă nucleară de proporții. Epicentrul cutremurului de marți s-a situat în apropierea celui petrecut în 2011, la o adâncime de 11,4 kilometri, autoritățile declanșând alerta de tsunami în prefecturile Fukushima și Miyagi. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale însemnate în urma cutremurului înregistrat marți.
3. Marea Britanie a respins cu rapiditate sugestia președintelui ales american Donald Trump de a-l propune pe liderul campaniei Brexit și fostul lider al formațiunii UKIP, Nigel Farage, pentru postul de ambasador al Regatului Unit la Washington, relatează Reuters. Donald Trump, care după victoria sa în alegerile prezidențiale din SUA, s-a întâlnit cu Nigel Farage înaintea oricărui alt lider UE, a postat pe Twitter un mesaj în care și-a arătat sprijinul pentru acesta, menționând că ”mulți oameni” ar fi încântați dacă Farage va fi numit ambasador. Premierul britanic Theresa May, care l-a felicitat ulterior pe Trump pentru victorie, a replicat că Marea Britanie are deja un excelent ambasador la Washington și că Londra își va numi singură propriii săi emisari. Și ministrul britanic de externe, Boris Johnson, care a militat la rândul său pentru Brexit, a subliniat că Marea Britanie are deja un ambasador de prim-rang în SUA și că ”postul nu e vacant”.
4. Guvernul cancelarului german Angela Merkel s-a arătat îngrijorat de ascensiunea dominației albe provocată de alegerea lui Donald Trump la conducerea SUA și a declarat că urmărește cu atenție acest aspect, au declarat înalți oficiali pentru Reuters. Executivul de la Berlin a refuzat să ofere o reacție oficială la o postare video care a circulat online și în care apar mai mulți membri ai unei mișcări de extrema dreaptă, care include neo-naziști, albi extremiști și antisemiți, care a avut loc la doar câteva clădiri distanță de Casa Albă. Cu toate acestea, un oficial guvernamental apropiat de Merkel a descris imaginile, în care unul dintre participanți este auzit strigând ”Hail Trump”, iar alții executând salutul nazist, drept ”repulsive și îngrijorătoare”. ”Nu cred că aceasta este ideologia lui Trump pentru că acesta pare destul de lipsit de o ideologie clară. Dar astfel de persoane profită de pe urma acestui fapt, iar noi analizăm cu atenție aceste lucruri”, a declarat oficialul german sub protecția anonimatului. Totodată, Yair Lapid, unul dintre parlamentarii israelieni din comisia de afaceri externe și apărare, a condamnat imaginile video, descriindu-le drept ”bolnăvicioase” și ”intolerabile”. ”Una dintre cele mai mari grave greșeli ale umanității a fost să eșueze în a recunoaște pericolul fascismului încă de la primele sale semne. Nu putem lăsa istoria să se repete”, a declarat Lapid.
5. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a primit un imbold substanțial din partea parlamentarilor naționaliști în tentativa de a transforma Turcia într-o republică prezidențială, care i-ar putea permite liderului de la Ankara să rămână în funcție până în 2029, scrie The Guardian. Liderul blocului naționalist din parlament, Devlet Bahceli, a semnalat că formațiunea sa consideră că propunerea de amendare a Constituției pentru a-i permite președintelui să aibă mai multe atribuții, este una rezonabilă. Astfel, Partidul pentru Justiție și Dezvoltare (AKP), aflat la guvernare, este acum capabil să declanșeze un referendum pentru schimbarea Constituției, în urma căruia liderul de la Ankara ar putea rămâne în funcție până în 2029. Potrivit oficialilor turci, propunerile de modificare prevăd desființarea funcției de prim-ministru, în timp ce președintele ar fi abilitat să aibă doi adjuncți și atribuții extinse în exercitarea politicilor executive. Totodată, președintele ar putea să păstreze o relație și cu partidul din care face parte, spre deosebire de situația actuală în care acesta trebuie să aibă o neutralitate față de partidele politice de îndată ce ocupă funcția prezidențială.
