Material realizat de Maria Pițigoi și Yvonne Andreiaș.
Liderii Egiptului, Israelului și Emiratelor Arabe Unite s-au întâlnit pentru a discuta despre energie, stabilitatea pieței și securitatea alimentară, relatează Al Jazeera. Presa israeliană a declarat că liderii au abordat, de asemenea, subiectul reînnoirii acordului nuclear din 2015, susținut de Iran și de puterile occidentale, inclusiv Statele Unite ale Americii, dar căruia Israelul se opune vehement. Egiptul, în special, se confruntă cu provocări în domeniile energiei și securității alimentare, după ce războiul din Ucraina a provocat creșterea prețurilor mărfurilor, ceea ce a determinat devalorizarea monedei cu 14%. De asemenea, Egiptul este afectat de creșterea prețului pentru importul de grâu și de pierderea veniturilor din turism de la vizitatorii ruși și ucraineni în stațiunile de la Marea Roșie.
Parlamentul din Sri Lanka a modificat legislația controversată cu privire la antiterorism, după ce oficialii Uniunii Europene au amenințat că îi vor retrage statutul comercial profitabil, informează Al Jazeera. Anul trecut, reprezentanții UE au avertizat că națiunea insulară și-ar putea pierde din nou statutul de țară eligibilă pentru Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) – o schemă comercială care încurajează națiunile în curs de dezvoltare să respecte drepturile omului, dacă situația în materie de drepturi nu se va îmbunătăți. Grupurile de opoziție din Sri Lanka s-au declarat sceptice față de modificări, susținând că măsurile antiteroriste vor păstra prevederi precum capacitatea de a aresta suspecți fără mandat sau permiterea instanțelor de a admite ca probe mărturii obținute adesea prin tortură. De asemenea, au menționat că au existat numeroase abuzuri ale legii de la data introducerii ei, fapt ce a determinat condamnarea mai multor persoane nevinovate fără să se organizeze procese.
Selahaddin Gülen, nepotul predicatorului exilat, Fethullah Gülen, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru acuzații de terorism, potrivit Euronews. El a fost reținut în Kenya în octombrie 2020, în urma mandatului de arestare emis de către Interpol la cererea Turciei. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan l-a acuzat pe Fethullah Gülen că a condus lovitura de stat eșuată din 2016, etichetându-l drept „lider terorist”. Gülen, un fost aliat al lui Erdogan, care în prezent locuiește în Statele Unite ale Americii, a negat orice implicare în atac. Zeci de mii de oameni au fost arestați după eveniment, acuzați că aparțin mișcării lui Gülen.
Refugiații rohingya din Bangladesh au salutat anunțul făcut de către oficialii Statelor Unite ale Americii, potrivit căruia reprimarea violentă a grupului etnic din Myanmar este considerat genocid, declară The Guardian. „Doar a declara că genocidul a fost comis în Myanmar împotriva Rohingya nu este suficient. Cred că trebuie să vedem ce ar urma din acea declarație”, a susținut Imtiaz Ahmed, directorul Centrului pentru Studii despre Genocid de la Universitatea din Dhaka. El a mai menționat că este prea devreme pentru a vorbi despre cum se va asigura recunoașterea refugiaților rohingya, cărora li s-a refuzat multă vreme cetățenia în Myanmar, iar întrebările fundamentale au rămas cum și când se vor putea întoarce în țară. În prezent, Bangladesh găzduiește peste 1 milion de refugiați rohingya. Peste 700.000 de persoane au fugit din Myanmar în taberele de refugiați din Bangladesh în august 2017, când armata a lansat împotriva lor o operațiune de eliminare. Prim-ministrul Bangladeshului, Sheikh Hasina, a susținut în repetate rânduri că repatrierea lor în Myanmar este soluția pentru criză, însă aceștia nu vor fi forțați să plece.
Candidata partidului Les Républicains, Valérie Pécresse, și susținătorii ei l-au acuzat pe președintele francez Emmanuel Macron că a plagiat programul partidului de dreapta înaintea viitoarelor alegeri prezidențiale, conform Euractiv. Macron, care se află în fruntea sondajelor înainte de scrutinul programat pentru 10 și 24 aprilie, a îmbinat măsuri care sunt caracteristice atât stângii, cât și dreptei – similar cu ceea ce a făcut în perioada premergătoare alegerilor precedente din 2017. În acest context, Valérie Pécresse a catalogatprogramul președintelui drept un “proiect de negare și contrafacere”. Mai mult decât atât, propunerea lui Macron de a condiționa venitul de bază, cunoscut sub numele de RSA, de orele lucrate, reflectă ceea ce propusese anterior Pécresse și provoacă cel mai mare scandal.
Companiile din UE afectate de sancțiunile impuse Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina pot primi ajutoare de la stat de până la 400.000 de euro, potrivit unui document al Comisiei Europene, relatează Reuters. Companiile din sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii pot obține până la 35.000 de euro sub formă de subvenții directe, avantaje fiscale și de plată și garanții, se arată în document. Măsura de a relaxa pentru moment normele privind ajutoarele de stat în scopul sprijinirii companiilor care se confruntă cu întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare din cauza sancțiunilor, a urmat unui precedent creat în urmă cu doi ani, când executivul UE a relaxat normele pentru a ajuta întreprinderile afectate de COVID.
Vicecancelarul german Robert Habeck a obținut mai multe contracte de cooperare în domeniul hidrogenului cu Emiratele Arabe Unite, hidrogenul albastru urmând să fie livrat pentru prima oară în Germania în 2022, conform Euractiv. În timp ce hidrogenul verde este creat cu ajutorul energiei electrice regenerabile, hidrogenul albastru este fabricat din gaz natural prin captarea și stocarea carbonului (CCS) pentru a îngropa emisiile în pământ. “Extinderea accelerată a lanțurilor de aprovizionare cu hidrogen este un factor foarte important în tranziția către energia durabilă”, a explicat Habeck din Germania, în urma vizitei sale la Abu Dhabi. Vicecancelarul a salutat cooperarea planificată între companiile germane și cele din EAU, precum și cooperarea planificată în domeniul cercetării care implică institutul de cercetare german Fraunhofer și ministerul energiei din EAU.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că unele state europene au ridicat prea “brutal” restricțiile COVID, relatează Al Jazeera. În cadrul unei conferințe de presă susținute în Republica Moldova, directorul OMS Europa, Hans Kluge, a declarat că trebuie să fim “optimiști, dar vigilenți” în ceea ce privește evoluția pandemiei în Europa, adăugând că numărul cazurilor este în creștere în 18 din cele 53 de state din regiune. Potrivit bazei de date a OMS, numărul de cazuri noi de COVID-19 în Europa a scăzut brusc după un vârf la sfârșitul lunii ianuarie, dar a început să crească din nou de la începutul lunii martie. În ultimele șapte zile, peste 5,1 milioane de cazuri noi și 12.496 de decese au fost raportate în regiunea europeană a OMS. În contextul creșterii numărului de cazuri, Austria a anunțat că va reintroduce regulile care impun utilizarea măștilor de față FFP2 – la doar câteva săptămâni după ce a ridicat măsura.
Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, a declarat că președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, urmează să se alăture aliaților pentru a aplica sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și pentru a le înăspri pe cele existente, conform Reuters. Astfel, acesta va călători împreună cu secretarul de stat american al apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Biden va anunța, de asemenea, noi contribuții din partea Statelor Unite ale Americii pentru a ușura condițiile umanitare pentru refugiații și civilii din interiorul Ucrainei, dintre care mulți sunt blocați în orașele asediate.
Un atacator arab a ucis cel puțin patru persoane în orașul Beersheba, din sudul Israelului, raportează Reuters. Poliția l-a identificat pe atacator ca fiind un fost profesor de liceu, cunoscut de către serviciile de securitate ca fiind un susținător al grupării Statului Islamic. Oficiali ai poliției locale au declarat că incidentul a început într-o benzinărie, unde suspectul a înjunghiat o femeie, urmând încă două atacuri în centrele comerciale din centrul orașului, soldate cu numeroase victime. Incidentul a venit după o serie de atacuri ale palestinienilor asupra israelienilor din ultimele săptămâni. Tensiunile au crescut în Israel și teritoriile palestiniene, pe măsură ce se apropie luna sfântă musulmană, Ramadan, celebrată în aprilie anul acesta – o perioadă în care violența a izbucnit și în trecut.