Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Marina franceză a interceptat în Marea Mediterană un petrolier suspectat că face parte din „flota din umbră” a Rusiei, conform The Guardian. Marina franceză a interceptat în Marea Mediterană un petrolier rusesc suspectat că face parte din așa-numita „flotă din umbră”, utilizată pentru exportul de petrol în pofida sancțiunilor internaționale. Nava, identificată sub numele „Grinch” a fost oprită între sudul Spaniei și nordul Marocului și redirecționată pentru verificări suplimentare. Autoritățile franceze au precizat că documentele de bord au ridicat suspiciuni privind legalitatea steagului sub care naviga vasul, raportat ca fiind cel al Comorelor. Interceptarea a avut loc cu sprijinul unor aliați europeni. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, însă exporturile de petrol continuă prin intermediul unor nave vechi, slab reglementate, care își schimbă frecvent identitatea și steagul naval. Potrivit datelor Lloyd’s List Intelligence, sute de petroliere sunt implicate în aceste practici, iar autoritățile din Rusia au criticat acțiunea și au solicitat clarificări privind echipajul.
Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat finanțarea DHS și alte proiecte finale de buget, pe fondul controverselor legate de ICE, relatează Politico. Camera Reprezentanților a aprobat finanțarea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) cu un vot strâns, 220–207, în contextul opoziției democraților față de politicile dure de imigrație promovate de administrația Trump. Decizia a permis evitarea unui shutdown guvernamental înainte de termenul limită și asigură finanțarea agențiilor precum ICE, CBP, FEMA, TSA și Garda de Coastă până la 30 septembrie. Ulterior, Camera a adoptat un pachet separat de cheltuieli pentru Pentagon și mai multe departamente civile. Proiectele au respins reducerile majore propuse anterior de Casa Albă, dar au inclus creșteri limitate de buget. Finanțarea ICE a rămas la aproximativ 10 miliarde de dolari, cu reduceri pentru activitățile de aplicare și expulzare și cu alocări pentru camere video, instruire suplimentară și supraveghere independentă a centrelor de detenție. Majoritatea democraților au considerat măsurile insuficiente, pe fondul controverselor generate de recente operațiuni ICE.
Administrația Trump a finalizat retragerea Statelor Unite ale Americii din Organizația Mondială a Sănătății, potrivit CNN. Decizia a fost anunțată de Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane (HHS), punând în aplicare o rezoluție inițiată de președintele Donald Trump. Conform legislației americane, retragerea presupune o notificare de un an și achitarea obligațiilor financiare restante, estimate la aproximativ 260 de milioane de dolari. HHS a confirmat încetarea finanțării, retragerea personalului american și suspendarea participării în structurile și comitetele OMS. Administrația a justificat decizia prin nemulțumiri legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, inclusiv întârzieri în declararea urgenței globale. Autoritățile americane au anunțat că vor continua cooperarea internațională în domeniul sănătății prin acorduri bilaterale și organizații non-guvernamentale, însă experți au avertizat că această abordare nu poate înlocui rolul de coordonare globală al OMS și poate slăbi capacitatea de reacție la viitoare amenințări sanitare.
Doi morți au fost confirmați și mai multe persoane presupuse au fost îngropate după alunecări de teren care au afectat o locuință și un camping în Noua Zeelandă, conform The Guardian. Alunecări de teren în Noua Zeelandă au dus la moartea a cel puțin două persoane și la dispariția altora, în contextul unor ploi abundente pe Insula de Nord. Prima alunecare a afectat o locuință din comunitatea Welcome Bay, unde două persoane au reușit să se salveze, iar alte două au fost găsite decedate sub dărâmături. Ulterior, un al doilea incident a avut loc la baza muntelui Maunganui, unde un volum mare de pământ și pietre a lovit un camping, distrugând vehicule, rulote și clădiri auxiliare. Mai multe persoane sunt date dispărute, iar echipele de intervenție au continuat operațiunile de căutare cu ajutorul câinilor specializați, fără a identifica până seara supraviețuitori sau victime. Autoritățile au menționat și dispariția unui bărbat luat de viituri într-o altă zonă a insulei. Guvernul a cerut populației să respecte avertismentele de siguranță emise pe fondul condițiilor meteo extreme.
Doi jurnaliști tunisieni cunoscuți au fost condamnați la câte trei ani de închisoare, relatează Al Jazeera. Doi jurnaliști tunisieni, Bohran Bssaies și Mourad Zghidi, au fost condamnați la câte trei ani și jumătate de închisoare de un tribunal din Tunis, în cadrul unor acuzații de spălare de bani și probleme fiscale, considerate de critici drept represalii împotriva disidenței. Cei doi fuseseră deja încarcerați în mai 2024 pentru „răspândirea de știri false” conform Decretului Lege 54 privind criminalitatea cibernetică, după ce comentaseră decizii politice ale președintelui Kais Saied. Organizațiile pentru drepturile presei, inclusiv Reporters Without Borders, au calificat cazurile drept „persecuție juridică” și au cerut eliberarea imediată a jurnaliștilor. Condamnările fac parte dintr-un context mai larg de reprimare a opoziției și restrângere a libertăților civice în Tunisia, țara fiind în scădere cu 11 locuri în clasamentul mondial al libertății presei în 2025.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a oferit declarații care au pus la îndoială importanța rolului trupelor aliate în timpul misiunilor din Afganistan, după ce a fost activat Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, relatează The Guardian. Președintele susține că militarii din celelalte țări “au stat puțin în afara frontului”. Anterior acestor relatări, președintele american a pus la îndoială disponibilitatea membrilor NATO de a răspunde la o criză. În urma acestor prime declarații, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a răspuns că celelalte state din alianță au fost mereu pregătite să vină în ajutorul SUA, dând exemplul conflictului din Afganistan. În istoria acestei alianțe, Articolul 5, referitor la apărarea colectivă, a fost activat o singură dată, de către SUA, după atentatele din 11 septembrie 2001. Ulterior au fost declanșate operațiunile conduse de SUA în Afganistan. În conflictul care a durat 19 ani și-au pierdut viața peste o mie de militari din țările aliate Statelor Unite.
O femeie germano-ucraineană a fost arestată la Berlin, fiind suspectată de spionaj în favoarea Rusiei, inclusiv prin transmiterea de informații privind ajutorul militar acordat Ucrainei, a declarat Euronews. Suspecta, numită Ilona W., a menținut contacte de informații cu ambasada Rusiei la Berlin din noiembrie 2023, au declarat procurorii într-un comunicat. Ea a extras informații de la cunoștințe personale care au lucrat anterior pentru industria de apărare din Germania pentru a oferi informații pentru serviciile secrete ruse. Procurorii au declarat că ea și-a ajutat contactul rus să utilizeze o identitate falsă pentru a participa la evenimente politice în Berlin și a stabili contacte utile. Arestarea survine în contextul în care Germania și alte guverne din Europa sunt în stare de alertă maximă din cauza cazurilor de spionaj rus, supraveghere cu drone și activități de sabotaj, precum atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a afirmat faptul că liderii europeni nu au făcut suficient pentru a ajuta țara sa să respingă invazia președintelui rus Vladimir Putin, subliniază Politico. Președintele Zelenskyy a avut o lungă listă de nemulțumiri, începând cu decizia Uniunii Europene de a nu utiliza activele rusești înghețate în Europa pentru a ajuta la finanțarea Ucrainei. „Europa iubește să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri astăzi”, a concluzionat discursul. În ceea ce privește negocierile de pace, Zelenskyy a fost succint: „Documentele pentru încheierea războiului sunt aproape gata.” Discursul lui Zelenskyy a uimit audiența, mulți dintre cei prezenți venind cu speranța de a afla noutăți despre progresul negocierilor de pace dintre oficialii ucraineni și ruși, sau despre întâlnirea pe care a avut-o în aceeași zi cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Despre întâlnirea sa cu președintele SUA, el a declarat reporterilor că „întâlnirea a fost bună datorită președintelui și faptului că a găsit timp”.
Kazahstanul a devenit una dintre primele țări membre ale Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, confirmă Euronews. Acest consiliu a fost prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Președintele Kassym-Jomart Tokayev, care a primit o invitație de aderare, a semnat carta în numele țării sale. Consiliul a fost conceput ca un mecanism de stabilizare a situației din Gaza după război, dar de atunci s-a transformat într-o platformă mai amplă de soluționare a conflictelor. Pentru a fi membru a fost implementată o taxă de intrare de 1 miliard de dolari pentru țările care doresc să dețină un loc permanent, în caz contrar vor fi membri ai consiliului doar pentru trei ani. În acest moment nu este clar dacă Kazahstanul intenționează să plătească suma considerabilă, dar acest lucru a ridicat întrebări în rândul populației, care a asistat la majorarea impozitelor printr-un nou cod fiscal.
Madeira a introdus noi restricții pe traseele sale de drumeții, care atrag un număr tot mai mare de călători iubitori de aventură pe insula vulcanică portugheză, notifică Euronews. Numărul de vizitatori a fost, de asemenea, limitat. Secretarul regional al Agriculturii, Pescuitului și Mediului din Madeira, Rafaela Fernandes, a declarat că schimbările sunt necesare pentru a proteja peisajele naturale ale zonei și pentru a gestiona afluxul crescând de turiști. Turiștii trebuie să își rezerve un loc pentru a parcurge traseele din Madeira. De la 1 ianuarie 2025, a fost introdusă o taxă de 3,00 euro pentru vizitatorii cu vârsta peste 12 ani pe traseele oficiale de drumeții din Madeira. Această taxă a fost majorată la 4,50 euro. Biletele pot fi utilizate pentru a accesa traseul numai într-un interval specific de 30 de minute. Pentru fiecare interval de timp va fi disponibil un număr limitat de locuri. Drumeții care nu plătesc riscă amenzi de până la 50 de euro.
