Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
În urma referendumului din Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, rezultatele au indicat un vot majoritar pentru aderare, declară Deutsche Welle. Deși rezultatele preliminare arătau o majoritate care a votat împotrivă, un aflux de voturi din diaspora a schimbat situația, aducând tabăra pro-UE la 50,46% din voturi, o diferență de aproximativ 8.000 de voturi față de opoziție. Referendumul a avut loc pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală susținută de Rusia, președinta Maia Sandu acuzând grupuri criminale de tentativă de cumpărare a voturilor. În același timp, alegerile prezidențiale au arătat-o pe Sandu în frunte cu aproximativ 39% din voturi, însă fără a obține majoritatea absolută, ceea ce va conduce la un al doilea tur de scrutin. Poliția moldovenească a investigat o presupusă schemă de fraudare a voturilor implicând bani din Rusia, fiind vizat și Ilan Șor, un politician fugar. Kremlinul a contestat rezultatele, susținând că există anomalii în procesul de numărare a voturilor.
Ministerul de externe din Coreea de Sud a convocat ambasadorul Rusiei la Seul pentru a protesta împotriva trimiterii de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei în războiul din Ucraina, publică The Guardian. Conform Ministerului de Externe sud-coreean, această acțiune încalcă rezoluțiile ONU și reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea Coreei de Sud și a altor țări. Serviciul de informații din Coreea de Sud a confirmat că aproximativ 1.500 de soldați nord-coreeni au fost trimiși pentru antrenament în estul Rusiei și se așteaptă să fie implicați în conflictul din Ucraina. De asemenea, se estimează că în total 12.000 de soldați nord-coreeni vor fi desfășurați. Aceste trupe sunt considerate un ajutor pentru Rusia, care se confruntă cu pierderi semnificative. Oficialii ucraineni au distribuit un videoclip ce pare să arate soldați nord-coreeni primind uniforme militare rusești. Atât Coreea de Nord, cât și Rusia neagă acuzațiile privind cooperarea militară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a cerut un răspuns ferm din partea aliaților față de această situație.
India și China au ajuns la un acord privind patrularea militară de-a lungul frontierei lor disputate din Himalaya, declară Al Jazeera. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe indian după mai multe runde de negocieri. Acest pact reprezintă un pas important către rezolvarea conflictului început în 2020, când trupele celor două țări s-au ciocnit în regiunea Ladakh. Deși detaliile despre retragerea trupelor suplimentare nu au fost specificate, acordul vine după discuții diplomatice și militare intense. Linia de Control Actuală (LAC) între cele două națiuni măsoară 3.488 km și a fost un punct de tensiune de-a lungul deceniilor, culminând cu un război în 1962. Acordul survine înaintea vizitei premierului indian Narendra Modi la summitul BRICS, unde ar putea avea loc discuții suplimentare cu liderul chinez Xi Jinping. Deși trupele au fost retrase din anumite zone, rămân multe provocări, iar stabilitatea la frontieră nu a fost pe deplin restabilită. Totuși, oficialii indieni sunt optimiști cu privire la progresele făcute în urma acestui pact.
Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX și proprietar al platformei X, a anunțat că va oferi zilnic 1 milion de dolari votanților care semnează petiția comitetului său de acțiune politică (PAC), anunță Euronews. Această inițiativă susține campania lui Donald Trump pentru alegerile prezidențiale din SUA și promovează primele două amendamente ale Constituției. Musk a donat deja peste 70 de milioane de dolari pentru a sprijini campania lui Trump. Cu toate acestea, experții au ridicat întrebări cu privire la legalitatea acestei acțiuni. Legea electorală americană interzice plățile pentru înregistrarea votanților, iar unii specialiști consideră că această inițiativă ar putea încălca regulile, deoarece este destinată doar celor care sunt înregistrați ca votanți. Guvernatorul din Pennsylvania, Robert Shapiro, și alți experți au exprimat îngrijorări cu privire la influențarea ilegală a rezultatului alegerilor. Musk a continuat să distribuie bani în cadrul unor evenimente publice din state cheie precum Pennsylvania, cu scopul de a mobiliza votanții pentru alegerile din 5 noiembrie 2024.
Yulia Navalnaya, văduva opozantului rus Alexei Navalny, a declarat într-un interviu că intenționează să candideze la președinția Rusiei după încheierea regimului lui Vladimir Putin, informează BBC News. Alexei Navalny, cel mai vocal critic al lui Putin, a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru extremism și a murit în februarie într-o colonie penală. Yulia a susținut că Putin este responsabil pentru moartea soțului ei. Deși nu se poate întoarce în Rusia cât timp Putin este la putere, Yulia își menține hotărârea de a continua lupta soțului său pentru democrație. Ea a lansat recent „Patriot”, o carte pe care Alexei o scria înainte de moartea sa. În acest volum, Navalny detaliază suferințele îndurate în închisoare, inclusiv tortura și izolarea. Yulia critică reacția internațională față de moartea soțului său și cere sancțiuni mai dure împotriva regimului rus. În ciuda tragediei personale, ea a rămas determinată să vadă o Rusie mai liberă și democratică.
