Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material Realizat de Anca Badea și Macovei Mircea-Andrei
Președintele Namibiei, Netumbo Nandi-Ndaitwah, a depus jurământul de învestire în funcție, notează Deutsche Welle. În cadrul unei ceremonii tradiționale, care a coincis cu cea de-a 35-a aniversare a independenței Namibiei, fostul președinte, Nangolo Mbumba, a predat puterea celei care a devenit, cu această ocazie, primul președinte femeie al statului din sudul Africii. În noua sa calitate, Netumbo Nandi-Ndaitwah a făgăduit să reducă șomajul în rândul tinerilor și să crească investițiile în energie verde, agricultură și infrastructură, printre altele. Inaugurarea sa a avut loc la doar o zi după ce Parlamentul namibian și-a ales primul vorbitor femeie, în persoana fostului prim-ministru Saara Kuugongelwa-Amadhila. Netumbo Nandi-Ndaitwah a devenit al cincilea președinte al Namibiei în urma alegerilor din luna noiembrie 2024, iar partidul prezidat de aceasta, Organizația Populară a Africii de Sud-Vest (SWAPO), a câștigat alegerile parlamentare desfășurate concomitent.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că „nu va ceda” în fața protestelor, titrează Deutsche Welle. În cadrul unui discurs, președintele Erdogan a anunțat că autoritățile „nu vor permite ca ordinea publică să fie afectată” și a promis că „nu va ceda în fața vandalismului sau a terorismului stradal”. Declarația sa a fost făcută pe fondul apelului făcut de liderii opoziției la intensificarea protestelor în toate orașele turcești. Liderul Partidului Popular Republican (CHP), Özgür Özel, a invitat „zeci de mii, sute de mii și milioane” de oameni la „demonstrații pașnice, exprimarea reacției noastre democratice și exercitarea drepturilor noastre constituționale”. Mișcările de stradă au fost declanșate de arestarea primarului orașului Istanbul, Ekrem Imamoglu, la data de 19 martie, sub acuzații de corupție și terorism. Acesta era așteptat să fie nominalizat de către CHP drept contracandidat al președintelui Erdogan în viitoarele alegeri prezidențiale, iar susținătorii lui Imamoglu au considerat astfel că aceste acuzații au fost motivate politic.
Armata Sudanului a preluat controlul deplin asupra palatului prezidențial din Khartoum, conform Reuters. Anunțul a fost făcut într-o declarație oferită de reprezentanții armatei sudaneze și a fost primit cu apreciere de unii dintre cetățenii din Khartoum. Cu toate acestea, gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF) și-a consolidat controlul asupra vestului țării și pare să se pregătească pentru o partiționare de facto a Sudanului. RSF a înființat un guvern paralel în zonele pe care le controlează și a anunțat prin reprezentanții săi, la scurt timp după declarația armatei, că forțele sale au rămas în vecinătatea palatului prezidențial și că au lansat un atac în urma căruia au fost uciși zeci de soldați aflați înăuntru. RSF a preluat inițial palatul, precum și întregul oraș Khartoum, după izbucnirea războiului civil în luna aprilie 2023.
Viceprim-ministrul Serbiei, Aleksandar Vulin, a declarat că serviciile de spionaj ale Federației Ruse au ajutat autoritățile de la Belgrad să răspundă protestelor anti-guvernamentale, informează Reuters. Într-un interviu acordat agenției de presă de stat a Federației Ruse, RIA, Aleksandar Vulin s-a arătat „foarte recunoscător serviciilor speciale ale Rusiei, care ne sprijină mereu în lupta noastră împotriva revoluțiilor colorate, în primul rând cu informații”, făcând astfel referire la protestele pro-occidentale care au înlăturat de-a lungul ultimelor decenii guvernele din Ucraina, Georgia și Kârgâzstan. Studenții, sprijiniți de profesori, fermieri și muncitori, au menținut un val zilnic de proteste împotriva corupției încă din luna noiembrie 2024, după ce acoperișul unei stații de tren din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând astfel 16 oameni.
Fostul Ministru al Apărării din Polonia, Mariusz Błaszczak, a fost acuzat pentru că a publicat planul guvernamental de urgență împotriva unei eventuale invazii a Federației Ruse, relatează Euronews. Acesta a transmis printr-o postare pe platforma de socializare X că procurorii „aduc acuzații împotriva mea pentru declasificarea planului primului guvern Tusk de a renunța la jumătate din Polonia fără luptă”, dar și că „aș face-o din nou fără ezitare. Am avut nu numai dreptul, ci și datoria”. Mariusz Błaszczak a publicat, în anul 2023, un plan defensiv al armatei poloneze, întocmit în anul 2011, care detalia metodele de acțiune în cazul unei invazii a Federației Ruse. Procurorii au susținut că fostul ministru și-a depășit atribuțiile prin publicarea unor informații clasificate.
Ministrul Apărării al Israelului, Israel Katz, i-a ordonat armatei să ocupe mai multe teritorii din Fâșia Gaza, potrivit BBC. Ordinul de a ocupa zone din teritoriu a fost prezentat ca o amenințare în cazul în care organizația Hamas nu eliberează toți ostaticii rămași. Potrivit lui Katz, armata și-ar continua misiunea terestră în Gaza “cu o intensitate crescută”, până când toți prizonierii de război, “atât vii, cât și morți”, vor fi returnați. Se crede că 24 dintre cei 59 de ostatici încă deținuți în Gaza sunt în viață, dar soarta lor rămâne sub semnul întrebării după ce a doua fază a acordului de încetare a focului nu a reușit să progreseze. Acordul de încetare a focului, care a fost semnat în ianuarie, s-a încheiat săptămâna aceasta, când forțele israeliene și-au reînceput campania terestră și bombardamentele asupra Fâșiei Gaza, ucigând sute de oameni. Ministrul a adăugat că “cu cât Hamas continuă să refuze, cu atât mai mult teritoriu va pierde în favoarea Israelului”.
Organizația Internațională pentru Migrație a declarat că numărul deceselor în rândul migranților a atins o cifră record în 2024, relatează Al Jazeera. Aproape 9.000 de persoane au murit încercând să treacă frontierele, potrivit agenției ONU. Numărul deceselor a stabilit un nou record pentru al cincilea an consecutiv, dublându-se în comparație cu cel din 2020. Reprezentanții OIM au declarat că cifra reală, însă, este probabil mult mai mare, având în vedere că multe dintre decese nu sunt raportate sau documentate. Asia a fost regiunea cu cele mai multe decese raportate, cu 2.788, urmată de Marea Mediterană cu 2.452 și Africa cu 2.242. Directorul general al organizației a declarat că “creșterea numărului de decese în atât de multe regiuni din lume demonstrează nevoia unui răspuns internațional, holistic, care să poată preveni pierderea tragică a și mai multor vieți”.
Tensiunile dintre Etiopia și Eritreea ar putea duce la un conflict, în contextul loviturii de stat din regiunea Tigray, aflată la granița Etiopiei, conform The Guardian. Cele două țări vecine sunt în impas de luni de zile, de când premierul Etiopiei, Abiy Ahmed, încearcă să recâștige accesul la Marea Roșie. Guvernul Eritreei a ordonat o mobilizare la nivel național și încearcă să-l submineze pe Abiy prin sprijinirea rebelilor care luptă împotriva armatei etiopiene în regiunea Amhara, la granița cu Tigray. Vicepreședintele regiunii Tigray a avertizat că războiul ar putea izbucni în orice moment. Există rapoarte că serviciile secrete din Eritreea au ajutat facțiunea TPLF, rivală partidului aflat la conducere, să preia controlul în timpul loviturii de stat din Tigray de săptămâna trecută.
Administrația Trump a redus fondurile pentru finanțarea de către SUA a instituțiilor internaționale de presă liberă, potrivit Euronews. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat vineri reducerile de fonduri pentru Vocea Americii și Radio Europa Liberă, văzute de Occident ca fiind principalii piloni ai presei libere internaționale. Trump a fost, însă, de altă părere, punând în pericol prin acest ordin executiv viitorul raportărilor coordonate de acestea, pe care le-a numit “propagandă radicală”. Măsura este considerată de experții în media ca fiind un “cadou pentru autocrații”, având în vedere faptul că regimurile represive vor încerca să umple golul informațional lăsat de aceste instituții. Mass-media controlată de stat din țări autocratice precum China sau Rusia a sărbătorit deja adoptarea ordinului executiv care pune în pericol raportările imparțiale ce ajung la cetățeni.
Popoarele indigene din Noua Guinee Occidentală au cerut boicotarea mai multor produse alimentare din cauza ecocidului pe care îl produc pe teritoriu, relatează The Guardian. Peste 90 de triburi locale, organizații politice și grupuri religioase din provincia indoneziană au cerut boicotarea KitKat, Smarties, a ciocolatei Aero, a biscuiților Oreo și Ritz, dar și a mărcilor de cosmetice Pantene și Herbal Essences, datorită utilizării de ulei de palmier provenit direct din regiune. Potrivit acestora, obținerea uleiului este strâns legată de încălcări ale drepturilor omului, deoarece locuitorii sunt forțați prin violență să părăsească teritoriul în care familiile lor au trăit timp de mii de ani din cauza ecocidului. Scopul apelului la boicotare este obținerea dreptului la autodeterminare pentru Noua Guinee Occidentală. Regiunea este jumătatea vestică a insulei Noua Guinee, însă este sub ocupație indoneziană din 1963, confruntându-se cu represiuni guvernamentale descrise ca fiind “un genocid ascuns”.
