Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul
Peste 24 de persoane au fost rănite în urma unei explozii în Paris, informează AP News. Dintre cele 24 de persoane, patru sunt grav rănite. Poliția a anunțat că suspectează că explozia a fost provocată de o scurgere de gaze. Explozia a avut loc în apropierea spitalului militar Val de Grace, într-o clădire în care se află școala privată Academia Americană din Paris. La fața locului au fost trimise 70 de vehicule de urgență și aproximativ 270 de pompieri care au fost implicați în stingerea focului. Primarul districtului Florence Berthout a declarat pentru canalul TV francez BFM că pompierii vor continua căutările pentru cele două persoane despre care se credea că se aflau în interiorul clădirii în momentul exploziei și că „explozia a fost extrem de violentă”. Oficialii de la Paris au declarat că a fost deschisă o anchetă pentru „vătămare involuntară agravată” și că se va investiga dacă explozia a rezultat din încălcarea normelor de siguranță.
Oficialii din Canada și Republica Dominicană au convenit că statul canadian va coordona procesul de asistență pentru Haiti, relatează Reuters. Săptămâna trecută, ministrul de externe al Canadei, Melanie Joly, a anunțat că intenționează să înființeze un birou pentru coordonarea asistenței Haiti în Republica Dominicană, dar o zi mai târziu, omologul ei dominican, Roberto Alvarez, a negat existența unei înțelegeri în acest sens. Acordul a soluționat această dispută, care ar fi riscat să complice planul internațional de sporire a forței poliției din Haiti. Ambele state au căzut de acord că criza din Haiti necesită o implicare internațională sporită alături de asistență umanitară și de securitate. De când violența între bande a escaladat anul trecut în Haiti, relațiile dintre Republica Dominicană și Haiti au devenit tensionate. Oficialii de la Santa Domingo au ales să intensifice securitatea frontierei și să deporteze zeci de mii refugiați înapoi în Haiti.
O instanță judecătorească din Germania a condamnat o femeie pentru crime împotriva umanității și complicitate la genocid, conform Deutsche Welle. Curtea a decis că Nadine K., în vârstă de 37 de ani, membră a organizației teroriste Statul Islamic (SI), a abuzat o femeie yazidi, forțând-o să îi fie „sclavă” timp de trei ani, în perioada în care a fost alături de Statul Islamic în Siria și Irak. Victima a depus mărturie în cadrul procesului, admițând că a recunoscut-o pe inculpată. Nadine K, alături de soțul său, au înrobit-o pe femeia de 22 de ani în 2016. Ea a fost răpită de membrii SI în 2014, după ce grupul extremist i-a atacat satul natal din regiunea irakiană Sinjar. Instanța a menționat că soțul inculpatei a bătut și a violat victima în mod regulat. Inculpata a permis și a încurajat acest lucru, a constatat instanța, care a decis ca pedeapsa ei va fi de 10 ani. Conform informațiilor oferite de cei din interiorul anchetei, cuplul ar fi depozitat arme, iar casa lor ar fi servit ca pensiune pentru „membrii de sex feminin singuri” ai SI.
Membrii NATO au continuat să susțină aderarea rapidă a Ucrainei la alianță, informează The Guardian. Secretarul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, a anunțat că toți aliații NATO susțin grăbirea procesului de aderare a Ucrainei la NATO, precum s-a întâmplat în cazul Suediei și Finlandei la începutul acestui an. În cadrul Conferinței privind reconstrucția Ucrainei de la Londra, Cleverly a precizat că Regatul Unit încurajează aderarea cât mai rapidă a Ucrainei la alianță. Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a menționat că circumstanțele s-au schimbat din 2008, când Ucrainei i-a fost oferită ultima dată calitatea de membru al NATO (cu condiția să îndeplinească termenii prevăzuți într-un plan de acțiune). În SUA și Germania au existat îngrijorări cu privire la faptul că aderarea timpurie a NATO pentru Ucraina ar putea provoca Rusia și ar schimba structura alianței.
Activiștii Greenpeace au cerut protejarea pădurilor din Munții Carpați, relatează AP News. Potrivit Greenpeace, o zonă împădurită de dimensiunea a cinci terenuri de fotbal dispare în fiecare oră de pe suprafața Munților Carpați, care traversează părți din Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Ucraina. În cadrul unei conferințe de presă organizate în fața biroului premierului polonez Mateusz Morawiecki, activiștii au ținut drept simbol o secțiune dintr-un trunchi de brad pe care l-au luat din pădure. Trunchiul a reprezentat concluzia unei expediții de 40 de zile în care au încercat să atragă atenția asupra amenințărilor la adresa pădurii care este casa singurei populații de urși bruni din Polonia, a celui mai mare număr de lincși și alte animale sălbatice. Activiștii au declarat că au fost martori la transportul a 40 de camioane pline de cherestea pe zi. Purtătorul de cuvânt al Greenpeace, Marek Jozefiak, a declarat că „Trebuie să acționăm acum. Dacă mai așteptăm câțiva ani, s-ar putea să fie pur și simplu prea târziu”.
