A fost 21 august în lume – La mai bine de zece ani după uciderea profesorului de drept Dan Markel, cazul său revine în prim-plan, Autoritățile din Uganda au fost de acord să accepte migranți deportați din Statele Unite ale Americii, Un cetățean ucrainean, a fost arestat de poliția italiană la Rimini, în baza unui mandat european, fiind suspectat că a coordonat sabotajul conductelor de gaz Nord Stream 1 și 2 din 2022

Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mircea Macovei

O dronă militară rusească s-a prăbușit miercuri dimineață într-un câmp de porumb din estul Poloniei, conform Politico. Aceasta s-a întâmplat la circa 100 km de Varșovia, provocând panică și un crater de șase metri, dar fără victime. Deflagrația a spart geamuri în casele din apropiere. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a acuzat Rusia că „provoacă din nou statele NATO”, iar Varșovia a informat imediat Alianța despre incident. Kremlinul nu a oferit nicio reacție. Nu este prima dată când drone rusești cad pe teritoriul Uniunii Europene, cazuri similare au fost raportate și în România și Lituania. Momentul este cu atât mai sensibil cu cât Occidentul încearcă să avanseze negocierile fragile de pace cu Moscova. Episodul amintește de tragedia din 2022, când o explozie într-un sat polonez de la granița cu Ucraina a ucis doi oameni, incident atribuit ulterior unei rachete antiaeriene ucrainene rătăcite.

Un cetățean ucrainean, a fost arestat de poliția italiană la Rimini, în baza unui mandat european, fiind suspectat că a coordonat sabotajul conductelor de gaz Nord Stream 1 și 2 din 2022, potrivit Politico. Procurorii germani îl acuză că a participat la organizarea operațiunii prin care au fost plasate explozibili lângă insula Bornholm, atac ce a provocat scurgeri masive de gaz și a distrus o rută energetică esențială dintre Rusia și Europa. Ancheta arată că grupul implicat ar fi folosit un iaht închiriat din portul Rostock sub identități false pentru a transporta explozibili, iar urme ale substanței militare octogen au fost găsite la bord. Suspectul riscă acuzații grave de explozie, sabotaj anticonstituțional și distrugere de infrastructură. Arestarea este considerată un pas important într-o anchetă internațională complicată, desfășurată în mai multe țări. În timp ce Suedia și Danemarca și-au închis investigațiile fără a numi vinovați, Germania a continuat cercetările, concentrându-se pe o mică echipă de scafandri și personal de sprijin. Deși unele rapoarte occidentale au sugerat legături cu rețele ucrainene, Kyiv neagă ferm orice implicare. Serhii K. urmează să fie extrădat în Germania pentru a fi judecat la Karlsruhe.

O curte de apel din New York a anulat joi uriașa amendă civilă de peste jumătate de miliard de dolari aplicată președintelui Donald Trump într-un dosar de fraudă, menționează Euronews. Decizia îl scapă de o povară financiară ce amenința să-i zguduie imperiul imobiliar, însă îi interzice lui și fiilor săi mai mari, Donald Jr. și Eric, să ocupe funcții de conducere în companii pentru mai mulți ani. Judecătorii au considerat că pedeapsa financiară impusă inițial, de 355 de milioane de dolari, care cu dobânzi ajunsese la peste 515 milioane, era „excesivă” și încălca Constituția SUA. În schimb, au păstrat restricțiile menite să limiteze practicile de afaceri considerate frauduloase. Decizia vine la șapte luni după revenirea lui Trump la Casa Albă și a fost pronunțată de un complet împărțit, care a emis peste 300 de pagini de opinii separate. Deși unele voci au susținut că procesul a fost justificat, altele au pus la îndoială autoritatea procurorului general Letitia James de a-l intenta, susținând că băncile înșelate ar fi trebuit să acționeze ele însele. Hotărârea lasă loc unei eventuale noi apelări la cea mai înaltă instanță a statului New York, în timp ce Trump și co-pârâții săi pot încerca să prelungească suspendarea măsurilor dispuse.

La mai bine de zece ani după uciderea profesorului de drept Dan Markel, cazul său revine în prim-plan, potrivit CNN. Donna Adelson, fosta sa soacră, în vârstă de 75 de ani, este acum judecată pentru presupusa comandare a crimei. Markel, profesor la Florida State University și absolvent de Harvard, a fost împușcat mortal în 2014, în garajul casei sale din Tallahassee, pe fondul unui conflict de custodie cu fosta soție, Wendi Adelson. Procurorii susțin că Donna Adelson, descrisă ca o „matriarhă dominatoare”, a pus la cale complotul pentru ca fiica ei să se poată muta cu copiii în Florida de Sud. Planul ar fi fost coordonat și finanțat împreună cu fiul său, Charles, deja condamnat pentru implicare. Doi asasini plătiți au executat crima, iar alte persoane din anturajul familiei au fost condamnate în anii trecuți. Probe financiare, mesaje și înregistrări FBI arată că Adelson ar fi contribuit la plata celor implicați și ar fi încercat să ascundă banii. În 2023, ea a fost arestată pe aeroportul din Miami, după ce, imediat după condamnarea fiului său, încercase să fugă spre Vietnam, o țară fără tratat de extrădare cu SUA. Dacă va fi găsită vinovată de crimă, conspirație și instigare la crimă, Donna Adelson riscă închisoare pe viață. Procesul său, care aduce în fața juriului toți ceilalți co-conspiratori deja condamnați, este considerat unul dintre cele mai urmărite cazuri penale ale verii în SUA.

Rusia a lansat cel mai puternic val de atacuri asupra Ucrainei din ultimele săptămâni, trimițând peste 600 de drone și rachete într-o singură noapte, notează BBC. Majoritatea au fost doborâte, însă loviturile au provocat victime și pagube semnificative: un om a murit în regiunea Lviv, iar 15 au fost răniți la Mukacevo, unde o fabrică americană de electronice a fost lovită. Zeci de clădiri civile, inclusiv locuințe și o grădiniță, au fost avariate. Atacurile au venit în timp ce președintele american Donald Trump încearcă să intermedieze negocieri de pace. Volodimir Zelenski s-a declarat deschis unei întâlniri directe cu Vladimir Putin în Europa neutră, dar a respins ideea ca Budapesta să găzduiască discuțiile, invocând apropierea premierului Viktor Orbán de Moscova. Între timp, Kievul anunță că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea Rostov și un depozit de drone în Donețk, în timp ce trupele ruse își întăresc pozițiile pe frontul din sud, în Zaporizhia. În ciuda luptelor intense, liniile frontului au rămas aproape neschimbate în ultimele luni, dar bombardamentele aeriene asupra orașelor ucrainene s-au intensificat pe măsură ce eforturile diplomatice câștigă teren.

Autoritățile din Uganda au fost de acord să accepte migranți deportați din Statele Unite ale Americii, titrează Deutsche Welle. Secretarul permanent al Ministerului Afacerilor Externe al Ugandei, Vincent Bagiire Waiswa, a declarat prin intermediul unui comunicat postat pe platforma de socializare X că „Acesta este un acord temporar cu anumite condiții, inclusiv că persoanele cu cazier judiciar și minorii neînsoțiți nu vor fi acceptați”. Acesta a mai punctat și că detaliile acestui acord urmează a fi stabilite în comun de cele două părți. Uganda, un aliat al Statelor Unite ale Americii în Africa de Est, găzduiește deja aproximativ 2 milioane de refugiați și solicitanți de azil, majoritatea din țări vecine, precum Republica Democrată Congo, Sudan sau Sudanul de Sud. În luna iulie a acestui an, Statele Unite ale Americii au deportat cinci bărbați cu antecedente penale în regatul Eswatini și au trimis alți opt în Sudanul de Sud. De asemenea, guvernul Rwandei a declarat în urmă cu o lună că a fost de acord să primească migranți din Statele Unite ale Americii.

Agenția de informații a Noii Zeelande a avertizat că țara se confruntă cu cele mai mari provocări de securitate din ultimele decenii, China fiind considerată actorul „cel mai activ”, informează Deutsche Welle. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat în cadrul raportului său anual privind amenințările că Noua Zeelandă a fost vizată de țări precum China, Federația Rusă și Iran, acestea fiind „dispuse să se angajeze în activități sub acoperire sau înșelătoare pentru a influența discuțiile și deciziile sau pentru a obține acces la tehnologie și informații care le pot ajuta să atingă aceste obiective”. În plus, raportul a descris China drept un actor deosebit de „hotărât și puternic”, cu intenția și capacitatea de a viza interesele Noii Zeelande în Pacific. Ambasada Chinei la Wellington a subliniat că astfel de acuzații „otrăvesc” relațiile bilaterale, chiar dacă Beijingul consideră Noua Zeelandă drept un „prieten și partener”. Noua Zeelandă a anunțat că va cheltui 1,38 miliarde de euro pentru a-și consolida forțele de apărare.

Guvernul Suediei a declarat că NATO va înființa o primă bază logistică în Suedia, conform Euractiv. Oficialii suedezi au punctat că baza Enkoping, aflată la nord-vest de Stockholm, va avea aproximativ 70 de persoane pe timp de pace, și va fi însărcinată cu coordonarea mișcărilor trupelor în Europa de Nord. Forțele armate au primit sarcina de a pregăti baza pentru a deveni operațională până la sfârșitul anului 2027. Ministrul Apărării, Pål Jonson, a subliniat că „Prezența NATO în Suedia consolidează securitatea și puterea noastră de descurajare. Centrul logistic ajută la apărarea flancului nordic al NATO”. Țara nordică a renunțat la două secole de nealiniere militară și a solicitat aderarea la NATO în urma invaziei Federației Ruse în Ucraina, devenind al 32-lea membru al acestei organizații în luna martie 2024.

Oficialii Libanului au anunțat că lansează dezarmarea planificată a facțiunilor palestiniene din taberele de refugiați, notează Reuters. Conform unui comunicat al Biroului Prim-Ministrului Libanului Nawaf Salam, această mișcare a început odată cu predarea armelor din tabăra Burj al-Barajneh din Beirut către armata libaneză. În următoarele săptămâni sunt așteptate livrări suplimentare din tabăra Burj al-Barajneh și din alte tabere din țară, s-a arătat în cadrul aceluiași comunicat. Ca parte a unui armistițiu cu Israelul încheiat în noiembrie și susținut de Statele Unite ale Americii, Libanul s-a angajat să restricționeze armele la șase forțe de securitate specifice statului. De asemenea, această inițiativă de dezarmare face parte dintr-un acord încheiat în timpul unui summit din 21 mai între președintele Libanului, Joseph Aoun, și președintele palestinian Mahmoud Abbas. Facțiunile palestiniene au operat mult timp cu o autonomie relativă în mai multe dintre cele 12 tabere de refugiați din Liban, care se află în mare parte în afara jurisdicției statului libanez.

Ministrul Apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Țările de Jos vor trimite două sisteme de apărare aeriană Patriot și aproximativ 300 de persoane pentru a proteja un centru de ajutor militar pentru Ucraina din Polonia, relatează Reuters. În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a subliniat că „Din cauza evenimentelor în curs din Ucraina, a conflictului în desfășurare și a rolului Poloniei în asigurarea logistică a transferului către Ucraina…Țările de Jos și-au declarat sprijinul pentru sistemele care securizează spațiul nostru aerian și sistemele de apărare aeriană”. La începutul acestei săptămâni, o dronă de fabricație rusească s-a prăbușit într-un câmp din estul Poloniei. Aceasta a căzut într-un lan de porumb, pârjolind recoltele, spărgând geamurile caselor din apropiere și amplificând tensiunile în timpul eforturilor intensificate de a pune capăt războiului din Ucraina.