Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Anca Badea și Nicolata Dumitru
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că armistițiul de Paște din Ucraina s-a încheiat, însă guvernul rus privește cu pozitivitate propunerile de pace, conform Reuters. Luptele în Ucraina au fost reluate după Armistițiul de Paște, după ce ambele părți implicate s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului din timpul sărbătorilor. Cu toate acestea, Putin a declarat că este deschis către orice inițiativă de pace, așteptând o atitudine comparabilă din partea oficialilor ucraineni. Acesta a declarat într-un interviu de presă: “Avem dintotdeauna o atitudine pozitivă față de un armistițiu, motiv pentru care am și venit cu o astfel de inițiativă (…) de Paște.” Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a reiterat, la rândul lui, disponibilitatea Ucrainei de a conveni asupra unei întreruperi a atacurilor asupra infrastructurii civile timp de 30 de zile.
Ministerul comerțului din China avertizat restul statelor să nu încheie acorduri comerciale cu SUA în defavoarea sa, relatează Reuters. Oficialii chinezi au acuzat guvernul american că ar abuza de taxele vamale, avertizând restul statelor că se vor opune ferm oricăruia dintre ele ar încheia un acord în dezavantajul Chinei, luând contramăsuri într-o manieră fermă și reciprocă. Ministerul a răspuns unui raport Bloomberg, potrivit căruia administrația Trump s-ar pregăti să preseze națiunile care doresc reduceri sau scutiri tarifare să reducă comerțul cu China, inclusiv prin impunerea de sancțiuni monetare. Președintele Donald Trump a întrerupt tarifele pe care le-a anunțat pentru zeci de țări pe 2 aprilie, cu excepția celor din China. Taxele pe importurile din China au fost majorate la 145%, determinând, ca răspuns, taze de represalii de 125% din China asupra bunurilor provenite din SUA.
O sursă din interiorul Hamas a dezvăluit faptul că a fost propus un nou plan pentru încetarea focului între Israel și Palestina, potrivit BBC. Un înalt oficial palestinian, familiarizat cu negocierile, a declarat că mediatorii din Qatar și Egipt au propus o nouă abordare pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza. Potrivit acestuia, soluționarea ar prevedea un armistițiu care ar trebui să dureze între cinci și șapte ani, eliberarea tuturor ostaticilor israelieni în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți în închisorile israeliene, încheierea oficială a războiului și retragerea completă a Israelului din Gaza. Niciun oficial al Israelului nu a comentat planul mediatorilor, deși discuțiile vor avea loc la Cairo, iar Hamas va fi reprezentată. Ultima încercare de a înceta focul a eșuat în urmă cu o lună, când Israelul a reluat bombardarea Fâșiei Gaza, ambele părți acuzându-se reciproc pentru nereușita de a respecta acordul.
Forțele paramilitare din Sudan au cauzat peste 30 de decese în urma ultimului lor atac asupra regiunii Darfur, conform Al Jazeera. Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) au atacat din nou orașul El-Fasher din regiunea vestică Darfur, ucigând peste 30 de persoane. Atacul RSF și al milițiilor aliate a reprezentat cea mai recentă ofensivă mortală din zonă, care este ultima fortăreață a Forțelor Armate Sudaneze (SAF) din regiunea sfâșiată de război. Comitetele de rezistență din oraș au declarat că zeci de alte persoane au fost rănite în timpul atacului, care a implicat bombardarea cu artilerie grea. RSF a încercat în ultimul an să preia controlul orașului de la SAF, lansând atacuri regulate asupra acestuia. Cele mai recente acte de violență au avut loc în urmă cu o săptămână, când RSF a lansat un atac de două zile asupra El-Fasher și asupra taberelor de refugiați din apropiere, ucigând peste 400 de persoane.
Un raport oficial din Berlin a semnalizat o intensificare recentă a atacurilor împotriva refugiaților, pe fondul creșterii numărului infracțiunilor de extremă dreaptă, potrivit The Guardian. Cifrele oficiale, furnizate la cererea a doi parlamentari locali din Partidul Verde, au arătat că au existat 77 de atacuri asupra solicitanților de azil și refugiaților în 2024 și opt cazuri de daune intenționate asupra locuințelor ce adăpostesc astfel de persoane în Berlin, cifră ce a crescut exponențial față de anul precedent. În consecință, 34 dintre victime au avut nevoie de îngrijiri medicale. Cifrele reflectă tendința națională raportată de ministerul de interne, ce a înregistrat 218 atacuri “motivate politic” asupra adăposturilor pentru refugiați anul trecut, comparativ cu 167 în 2023. Atacurile vin în contextul înăspririi politicilor Germaniei privind migrația.
Pete Hegseth este acuzat că a folosit un al doilea grup de mesagerie pe aplicația Signal pentru a discuta informații clasificate, notează CNN. Grupul, intitulat „Defense | Team Huddle”, ar fi inclus persoane din afara structurilor militare oficiale, precum soția și fratele său, dar și avocatul personal și consilieri apropiați. În cadrul conversațiilor ar fi fost dezvăluite detalii despre operațiuni militare, inclusiv planuri de atac asupra rebelilor Houthi din Yemen. Informațiile scurse au stârnit critici severe, inclusiv din partea Congresului, unde mai mulți membri au cerut demisia lui Hegseth și investigarea modului în care sunt gestionate datele clasificate la vârful Pentagonului.
Fostul purtător de cuvânt al Pentagonului, John Ullyot, a lansat acuzații dure la adresa actualului secretar al apărării, Pete Hegseth, relatează Politico. Ullyot a descris o atmosferă tensionată și instabilă, în care deciziile importante sunt luate fără consultări adecvate, iar personalul experimentat este eliminat în mod sistematic. În plus, au fost raportate scurgeri de informații clasificate și o lipsă generală de coordonare și profesionalism. Situația a generat îngrijorări serioase în rândul oficialilor americani și a contribuit la presiunea asupra conducerii lui Hegseth, despre care unele surse spun că ar putea fi înlocuit în viitorul apropiat.
Guvernul german a lansat un nou program de înrolare, menit să combată criza de personal militar, notează Politico. Noul guvern condus de CDU și SPD propune trimiterea unui chestionar tuturor bărbaților de 18 ani (opțional pentru femei) pentru a evalua disponibilitatea și capacitatea de a servi. Cei selectați ar putea fi invitați să se înroleze voluntar. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, susține că această inițiativă va întări forțele armate, dar experții avertizează că fără o creștere semnificativă a numărului de voluntari, capacitatea de apărare a Germaniei va fi afectată. Decizia vine pe fondul presiunii tot mai mari din partea NATO și a partenerilor europeni, care cer Germaniei să își asume un rol mai activ în apărarea colectivă. Inițiativa este și o reacție la provocările de securitate crescute din Europa, generate de războiul din Ucraina și de tensiunile cu Rusia.
Vaticanul a recunoscut cele 167 de victime ale atentatelor teroriste din Duminica Paștelui din 2019 ca martiri ai credinței, notează Euronews. Atentatele s-au desfășurat în Sri Lanka prin atacuri coordonate revendicate de militanți influențați de Statul Islamic, care au vizat trei biserici și trei hoteluri, ucigând peste 260 de persoane. Anunțul a fost făcut la o slujbă comemorativă organizată la Biserica St. Anthony din Colombo, în prezența liderilor religioși din toate marile confesiuni din Sri Lanka. Biserica Catolică continuă să ceară o anchetă completă, în urma acuzațiilor conform cărora atacurile ar fi fost facilitate pentru a genera instabilitate politică în beneficiul lui Gotabaya Rajapaksa, atunci candidat la alegerile prezidențiale. Recunoașterea oficială din partea Bisericii Catolice este un pas important către beatificare, onorând credința celor care și-au pierdut viața în timp ce participau la slujbele religioase pascale.
Cel puțin 12 persoane au fost ucise și 30 rănite într-un nou atac aerian american asupra capitalei Yemenului, susține Euronews. Anunțul a fost făcut de grupara rebelă Houthi. Atacurile vin ca parte a unei campanii extinse a SUA împotriva grupării Houthi, susținută de Iran, în contextul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu. Potrivit oficialilor Houthi, printre victime s-ar putea afla și civili, ceea ce a stârnit îngrijorări internaționale privind respectarea dreptului umanitar și proporționalitatea acțiunilor militare. Washingtonul susține că atacurile vizează exclusiv ținte strategice, precum depozite de armament sau centre de comandă, însă conflictul rămâne o sursă majoră de instabilitate regională.
