Material realizat de Adda Bădescu
Reprezentanții UNHCR au anunțat că peste 250.000 de persoane strămutate în Yemen de la intensificarea conflictelor, conform Al Jazeera. Peste 250.000 de persoane au fost strămutate în interiorul Yemenului de la reizbucnirea conflictului în iulie, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR). Orașul Taiz se află în centrul crizei, fiind atât principala zonă din care fug oamenii, cât și locul unde ajung peste jumătate dintre cei strămutați. Bombardamentele din zonele rezidențiale și din apropierea unităților medicale, precum și blocarea drumurilor, limitează accesul ajutoarelor umanitare. Aproximativ 33.700 de familii au nevoie de adăpost, în timp ce reprezentanții UNICEF au avertizat că luptele și lipsa combustibilului amenință sistemele de alimentare cu apă care deservesc trei milioane de persoane. Escaladarea violențelor include un atac houthi asupra unei tabere militare, soldat cu cel puțin 58 de morți, urmat de lovituri de represalii ale forțelor guvernamentale. Oficialii din Regatul Unit au anunțat că vor trimite avioane de luptă pentru misiuni defensive în sprijinul Arabiei Saudite.
Premierul Franței a promis noi restricții de circulație pe timp de noapte pentru restabilirea ordinii, relatează Al Jazeera. Premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat că vor fi impuse restricții de circulație pe timp de noapte în zonele unde va fi necesar, după ce protestele din weekend privind costul vieții și condițiile din sistemul de educație s-au transformat în revolte. Peste 500.000 de persoane au participat la manifestațiile de sâmbătă, soldate cu jafuri, incendieri și peste 2.500 de arestări. Autoritățile locale vor decide împreună cu primarii unde vor fi aplicate restricțiile. Guvernul a pregătit noi măsuri pentru restabilirea ordinii, iar ministrul digital, Anne Le Henanff, urmează să discute cu reprezentanții rețelelor sociale despre eliminarea anunțurilor prin care sunt vândute online bunuri furate. Noi proteste sunt anunțate pentru sâmbătă, deși principalele sindicate nu le susțin. Manifestațiile au loc înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie și mai anul viitor, iar Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon sunt acuzați că încearcă să profite politic de nemulțumirea publică.
Oficialii din Nigeria au confirmat primul caz de Ebola, pe fondul temerilor privind răspândirea epidemiei în Africa, potrivit Al Jazeera. Liderii din Nigeria au confirmat primul caz de Ebola, după ce o femeie care a călătorit din Uganda a fost testată pozitiv în capitala Abuja. Pacienta a prezentat simptome pe 7 octombrie și a fost internată într-un spital privat patru zile mai târziu. Autoritățile au izolat-o și au început identificarea celor 44 de persoane cu care a intrat în contact. Cazul apare în contextul epidemiei din Republica Democrată Congo, unde au fost raportate peste 9.000 de infectări și 4.000 de decese, și al extinderii focarului în Kenya, care a confirmat nouă cazuri. Toate infectările din Kenya sunt legate de un singur grup, fără dovezi de transmitere în afara acestuia. Opt pacienți sunt stabili, iar 134 dintre cei 135 de contacți identificați au fost găsiți și plasați în carantină. Epidemia este provocată de tulpina Bundibugyo, pentru care nu există vaccin autorizat sau tratament specific.
Doi suspecți au fost rearestați pentru presupus sprijin acordat serviciilor de informații iraniene după incidentul de la RAF Fairford, relatează BBC. Doi bărbați, un cetățean britanic de 24 de ani și un cetățean britanico-iranian de 25 de ani, au fost rearestați în cadrul anchetei privind incidentul de lângă baza aeriană RAF Fairford, din Gloucestershire, sub suspiciunea că ar fi ajutat un serviciu de informații străin. Poliția antiteroristă britanică a precizat că ancheta vizează posibila implicare a oficialilor iranieni. Incidentul a avut loc pe 27 septembrie, când trei vehicule suspecte au fost observate în apropierea bazei, iar zeci de locuințe au fost evacuate. În trei furgonete a fost găsită benzină, însă anchetatorii au precizat că nu au descoperit dispozitive explozive improvizate. În total, șapte bărbați au fost arestați în acest caz, iar ceilalți cinci se află în libertate pe cauțiune. Autoritățile au declarat că investigația este în desfășurare și consideră foarte probabilă implicarea statului iranian, fără a preciza amploarea acesteia. Liderii iranieni au negat anterior orice implicare. După incident, oficialii americani și-au retras bombardierele de la baza RAF Fairford și au invocat amenințări la adresa securității.
Președintele ucrainean și emisarii americani au avut discuții la Oslo, în timp ce secretarul de stat american a negat că liderii de la Washington ar fi blocat informațiile de intelligence pentru Ucraina, conform BBC. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și emisarul special american, Steve Witkoff, s-au întâlnit la Oslo, pe fondul deteriorării relațiilor dintre liderii de la Kiev și administrația lui Donald Trump. Discuțiile, organizate la solicitarea lui Zelenski, au urmărit relansarea cooperării cu oficialii americani și aliații europeni pentru obținerea unei păci durabile. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a respins acuzațiile potrivit cărora liderii de la Washington ar reține intenționat informații de intelligence de care liderii ucraineni au nevoie pentru a avertiza populația asupra atacurilor rusești. Un consilier militar ucrainean a afirmat însă că avertizările americane privind lansările de rachete balistice sunt uneori întârziate sau lipsesc, punând vieți în pericol. Reprezentanții Kievului au solicitat și interceptoare Patriot suplimentare și sprijin pentru rețeaua Starlink. Între timp, atacurile rusești cu drone au ucis cel puțin 10 persoane în mai multe regiuni ale Ucrainei. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de poziția oficialilor de la Washington, în timp ce autoritățile de la Moscova au declarat că așteaptă noi discuții cu emisarii americani, fără a accepta concesii politice.
