A fost 20 noiembrie în lume – Curtea Supremă din Spania l-a găsit vinovat pe procurorul-șef al țării, Alvaro Garcia Ortiz, într-un caz de scurgere de informații; Curtea Supremă din Bangladesh a restabilit sistemul interimar nepartizan, însă acesta nu se va aplica alegerilor imediate; Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a cerut Iranului să furnizeze informații complete despre stocul său nuclear.

Material realizat de Mircea Macovei

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a cerut Iranului să furnizeze informații complete despre stocul său nuclear, titrează Associated Press. Organismul de supraveghere a armelor nucleare al Organizației Națiunilor Unite a cerut autorităților iraniene să coopereze pe deplin cu agenția și să furnizeze „informații precise” despre stocul său de uraniu considerat aproape de o calitate militară. De asemenea, inspectorii agenției trebuie să primească acces la siturile nucleare iraniene. Din consiliul de 35 de membri al IAEA, 19 au votat pentru această rezoluție, 12 s-au abținut, iar un membru nu a votat. Doar Federația Rusă, China și Niger au votat împotriva rezoluției înaintate de Franța, Marea Britanie, Germania și Statele Unite ale Americii. Iranul nu a mai acordat inspectorilor IAEA acces la siturile nucleare în urma atacurilor inițiate de Israel și Statele Unite ale Americii din timpul războiului de 12 zile din luna iunie. Conform agenției, Iranul deține un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, un pas scurt până la nivelul de calitate militară de 90%.

Curtea Supremă din Bangladesh a restabilit sistemul interimar nepartizan, însă acesta nu se va aplica alegerilor imediate, notează Associated Press. Instanța formată din șapte membri a decis în unanimitate asupra a două apeluri și patru petiții de revizuire a verdictului original din anul 2011. Reprezentanții curții au subliniat însă că sistemul nu va fi restabilit pentru turul de scrutin de la începutul anului 2026. Acesta va continua să fie supravegheat de guvernul interimar condus de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus. Sistemul interimar a fost introdus în anul 1996 și acceptat pe scară largă drept un pas către echitatea alegerilor în Bangladesh. În tururile de scrutin ulterioare au fost formate guverne nepartizane care au organizat alegeri în termen de 90 de zile și au transferat puterea câștigătorilor. Disputele politice au dus la eliminarea sistemului, la sugestia Curții Supreme, în anul 2011, sub conducerea prim-ministrului Sheikh Hasina. Administrația sa a supravegheat alegerile din 2014, 2018 și 2024, care au menținut-o la putere și nu au fost considerate credibile.

Președintele din Kosovo, Vjosa Osmani, a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate pe 28 decembrie, conform Reuters. Această decizie a avut loc după ce partidul de guvernământ Vetevendosje, condus de prim-ministrul Albin Kurti, nu a reușit să obțină suficiente voturi în parlament pentru a forma un guvern. Partidele de opoziție au refuzat să guverneze împreună cu premierul Kurti, criticând modul în care acesta a gestionat relațiile dintre Kosovo și aliații săi occidentali, dar și acțiunile întreprinse de acesta în regiunea nordică, unde trăiește o minoritate sârbă. În luna februarie, Vetevendosje a câștigat alegerile, însă nu a obținut suficiente locuri în parlament pentru a guverna pe cont propriu. Albin Kurti, un politician de stânga și un naționalist albanez, a ajuns la putere în anul 2021, când coaliția condusă de partidul său a obținut peste 50% din voturi. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în anul 2008, însă este recunoscută diplomatic doar parțial.

 Curtea Supremă din Spania l-a găsit vinovat pe procurorul-șef al țării, Alvaro Garcia Ortiz, într-un caz de scurgere de informații, informează Reuters. Potrivit unui comunicat al instanței, Alvaro Garcia Ortiz a fost descalificat din funcția sa timp de doi ani și obligat să plătească amenzi în valoare totală de 7200 de euro, precum și despăgubiri în valoare de 10000 de euro. Doi dintre cei șapte judecători s-au opus acestei decizii. Hotărârea a fost bazată pe un caz de fraudă fiscală care îl implică pe Alberto Gonzalez Amador, iubitul liderului regiunii Madrid Isabel Diaz Ayuso. Acuzația, negată de Garcia Ortiz, a fost că ar fi împărtășit presei conținutul unui schimb de e-mailuri dintre procurori și avocatul lui Gonzalez Amador. Fostul procuror-șef mai poate să facă apel la Curtea Supremă pentru a anula hotărârea și a aduce cazul în fața Curții Constituționale. Felix Bolaños, Ministrul Justiției spaniol, a declarat că deși guvernul condus de Pedro Sanchez nu este de acord cu decizia curții, o va respecta și va începe procesul de numire a unui nou procuror-șef în zilele care urmează.

Liderul separatist din Biafra, Nnamdi Kanu, a fost condamnat de o instanță nigeriană la închisoare pe viață pentru acuzații de terorism, relatează The Guardian. Conform judecătorului James Omotosho, procurorii au demonstrat că Nnamdi Kanu s-a folosit de grupul său, Indigenii din Biafra (IPOB), pentru a incita la atacuri asupra oficialilor de securitate și a civililor în sud-estul Nigeriei și în timpul protestelor anti-poliție din Lagos. Liderul Ipob a fost reținut pentru prima dată în luna octombrie 2015 și s-a confruntat cu multiple acuzații. După 18 luni a fost eliberat pe cauțiune și a dispărut până în anul 2021, când a fost extrădat în mod controversat din Kenya. Nnamdi Kanu a încercat să reînvie statul Biafra, care s-a separat de Nigeria în anul 1967, declanșând un război civil în timpul căruia au murit până la 3 milioane de oameni. După ce trupele s-au predat în anul 1970, Biafra a fost reintegrată. Dintre mișcările secesioniste care au apărut după aceste evenimente, Ipob este considerată cea mai importantă. În anul 2017, aceasta a fost clasificată drept organizație teroristă de către guvernul nigerian.