Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Administrația prezidențială a Statelor Unite ale Americii explorează o abordare privind înăsprirea atitudinii față de autoritățile din Pakistan cu privire la eliminarea militanților stabiliți în acest stat care lansează atacuri peste granița cu Afganistanul, au precizat doi oficiali americani, citați de Reuters. Printre potenialele măsuri care ar putea fi luate sub comanda președintelui Donald Trump se numără extinderea atacurilor cu drone, redirecționarea sau suspendarea unor ajutoare oferite Pakistanului și, poate, chiar retrogradarea statutului Pakistanului de aliat major al NATO, au precizat cei doi oficiali, care și-au păstrat anonimatul. Cu toate acestea, alți oficiali americani și-au manifestat scepticismul cu privire la succesul unor astfel de măsuri, subliniind că eforturi similare ale SUA de a influența reducerea sprijinului acordat de Pakistan grupărilor militante a eșuat, iar pe deasupra întărirea relațiilor cu India, inamicul numărul unu al Pakistanului, subminează șansele unei înțelegeri cu autoritățile de la Islamabad.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că eforturile Chinei de a încerca să determine Coreea de Nord să își reducă programul nuclear au eșuat, în urma unei postări pe Twitter dintr-o serie de reacții provocate de moartea unui student american reținut timp de mai bine de un an de autoritățile de la Phenian, informează Reuters. ”Apreciez mult eforturile președintelui Xi și ale Chinei pentru a ajuta cu privire la Coreea de Nord, însă nu a funcționat. Măcar China a încercat”, a scris Trump în postarea de pe Twitter. Afirmațiile președintelui SUA nu au clarificat însă dacă va exista o schimbare în abordarea Washingtonului cu privire la stoparea programului nuclear al Coreei de Nord sau față de politica Statelor Unite ale Americii față de China. Recentele afirmații ale lui Trump vor pune însă presiune asupra oficialilor chinezi înaintea unei întâlniri în cadrul Dialogului Diplomatic și de Securitate SUA-China, în care secretarul de stat american Rex Tillerson și cel al apărării, James Mattis, vor avea discuții cu șeful diplomației chineze, consilierul de stat Yang Jiechi, și cu generalul Fang Fenghui, șeful statului major al Armatei de Eliberare a Poporului din China.
Forțele americane din sudul Siriei au doborât pentru a doua oară în ultimele 12 zile o dronă înarmată iraniană, semnalând o coliziune tot mai clară între agendele Statelor Unite ale Americii și Iranului în zona deșertică de frontieră de la granița dintre Irak și Siria, informează The Guardian. Un avion de luptă F-15 a deschis focul asupra dronei care se apropiase de un avanpost american din apropiere de al-Tanf, unde forțele americane oferă antrenamente membrilor milițiilor locale anti-ISIS. ”Aparatul F15 a interceptat UAV-ul (vehicul aerian nepilotat – n.r.) după ce a fost observat că acesta se îndreaptă spre pozițiile coaliției. Avea <<aripi murdare>>, însemnând că era încărcat cu muniție. UAV-ul nu a încercat să devieze de la cursul său”, a declarat căpitanul Jeff Davis, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Al-Tanf reprezintă un punct strategic din apropierea graniței Siriei cu Irak și Iordania, aflat pe un posibil culoar care ar putea asigura o rută de aprovizionare terestră directă între Teheran și Damasc.
Departamentul de Stat american a chestionat fără menajamente, marți, motivele pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au impus un boicot diplomatic și comercial asupra Qatarului, precizând că ”este de neînțeles” de ce statele din Gold nu și-au precizat încă doleanțele față de autoritățile de la Doha, precizează Reuters. Pe măsură ce trece timpul, ”și mai multe dubii sunt ridicate cu privire la acțiunile Arabiei Saudite și EAU”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Heather Nauert, în cea mai dură luare de poziție a administrației americane cu privire la disputa dintre statele din regiunea Golfului Persic. ”La acest moment, rămâne să aflăm răspunsul la o singură întrebare: sunt aceste acțiuni motivate de așa-zisul sprijin al Qatarului pentru terorsism sau au legătură mai degrabă cu neînțelegerile de lungă durată dintre țările membre ale GCC”, a mai afirmat aceasta, referindu-se la cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare din Golf (GCC).
Bilanțul victimelor conflictului violent din Republica Democrată Congo a ajuns la peste 3.300 de morți, începând din luna octombrie a anului trecut, potrivit unor date oferite publicității de Biserica Catolică din țară, informează BBC. Majoritatea deceselor sunt rezultatul ciocnirilor dintre armată și o grupare rebelă, însă printre victime se numără și civili. Organizația Națiunilor Unite a raportat până acum descoperirea a peste 20 de gropi comune, însă a precizat că bilanțul victimelor nu depășește 400 de morți. Totodată, Biserica Catolică a anunțat că nu mai puțin de 20 de sate au fost complet distruse, jumătate dintre acestea de către trupele guvernamentale. Violențele au fost provocate de ciocnirile dintre forțele de securitate congoleze și o miliție sprijinită de autorități, Bana Mura, care a fost creată să lupte împotriva unei grupări rivale, cunoscută sub numele de Kamuina Nsapu. Oficialii ONU au acuzat autoritățile locale că au restricționat accesul reprezentanților organizației pentru a investiga ce se întâmplă în regiunile afectate, precizând că există dovezi potrivit cărora membrii grupurilor etnice Luba și Lulua sunt masacrați.
Un suspect de terorism a fost împușcat mortal de soldații belgieni, în urma unei explozii de mici proporții la gara principală din Bruxelles, informează The Guardian. Potrivit ofițerilor de la fața locului, bărbatul ar fi purtat o centură de explozibili, iar martori l-au auzit strigând ”Allahu akbar” (”Dumnezeu e mare” în arabă), înainte de deflagrație. Poliția a anunțat că situația este sub control, nefiind înregistrate victime.
Forțele guvernamentale siriene au efectuat bombardamente aeriene și de artilerie asupra pozițiilor deținute de rebeli în orașul Deraa, din apropierea graniței cu Iordania, la două zile după expirarea unui armistițiu, informează Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, potrivit Al Jazeera. Un martor și doi luptători rebeli din Deraa au afirmat că armata siriană și aliații săi au reluat bombardamentele asupra orașului și a unei fâșii înguste de câmp care îl separă de graniță. Luptele de la Deraa reprezintă un factor important în conflictul dintre regimul lui Bashar al-Assad și rebelii care i se opun, în condițiile în care dacă forțele guvernamentale reușesc să preia controlul asupra orașului și a fâșiei de teren care îl separă de granița cu Iordania, ar însemna că vor reuși să împartă în două teritoriile controlate de rebeli în sud-estul țării.
Armata irakiană a anunțat că a reușit să încercuiască total zona controlată de militanții ISIS în zona ”orașului vechi” din Mosul, după ce au reușit să cucerească o zonă aflată la nord față de acest district, unul dintre cele mai populate ale orașului, informează Reuters. Divizia a 9-a de blindate a armatei irakiene a preluat controlul districtului al-Shifaa, care include principalele spitale din oraș, de-a lungul malului vestic al râului Tigru. Luptele pentru eliminarea Statului Islamic din Mosul s-au intensificat și provoacă îngrijorare cu privire la soarta civililor prinși în zonele controlate încă de militanții jihadiști. Circa 100.000 de civili, dintre care jumătate sunt femei și copii, este estimat că se mai află în această zonă, fiind supuși totodată lipsei de alimente, apă, medicamente și curent electric.
Reclamele care ilustrează femei în ipostaze sexuale sau ”vulnerabile, isterice ori ridicole” vor fi interzise într-o suburbie aglomerată a Berlinului, în cadrul unei campanii de contracarare a publicității sexiste, scrie The Times. O comisie care va analiza reclamele a fost constituită de o coaliție formată din Partidul Social Democrat (SPD), Partidul Stângii și Partidul Verde, cunoscută drept alianța roșu-roșu-verde, care controlează administrația capitalei Germaniei. Reclamele care vor fi interzise în suburbia Charlottenburg, din vestul orașului, cuprind imagini cu femei al căror fizic este scos în evidență și care arată ”vulnerabile, isterice, ridicole, nebune sau complet controlate de emoții”, potrivit unui document transmis de Partidul Stângii. Alte recomandări specifică faptul că reclamele nu vor fi permise dacă ”o femeie este sumar îmbrăcată și zâmbește fără motiv, în timp ce un bărbat este complet și confortabil îmbrăcat”. Documentul mai specifică și că vor fi interzise ”toate reclamele care discriminează persoanele pe bază de gen, orientare sau identitate sexuală”. Pe de altă parte, membrii Uninii Creștin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel, se opun acestor măsuri, afirmând că ”politicienii nu au dreptul de a interfera cu piața liberă”. Criticii acestor măsuri au ridiculizat inițiativa, caracterizând-o drept un exces de ”corectitudine politică”. Editorialistul Harald Martenstein a scris în Der Tagespiegel că ”publicitatea comisionată de ideile politice este o practică întâlnită până acum doar în Coreea de Nord. Interdicția asupra <<reprezentării improprii a corpurilor>> ar putea fi mai degrabă adoptată în cadrul unui manifest al talibanilor”.
Locuitorii din Veneția au votat, în urma unui referendum neoficial, în favoarea interzicerii navelor-gigant de croazieră, pe care le consideră o sursă de poluare a mediului înconjurător și de aglomerare provocată de numărul prea mare de turiști, relatează The Telegraph. Aproape 99% din cei 18.000 de venețieni care au votat în cadrul referendumului s-au exprimat pentru realizarea unor alternative în vederea acostării marilor ambarcațiuni în lagună. Populația totală a Veneției este de 55.000 de locuitori, iar referendumul reprezintă un nou episod dintr-o serie de bătălii ale localnicilor împotriva lobby-ului marilor companii care promovează turismul de croazieră. Venețienii reclamă că ambarcațiunile de mari dimensiuni provoacă valuri care afectează canalele din interiorul orașului și precipită mâlul de pe fundul lagunei, afectând atât oamenii, cât și mediul înconjurător. Pe de altă parte, primarul orașului, Luigi Brugnaro, membru al unei formațiuni de centru-dreapta, a respins rezultatul referendumului, care nu a fost organizat de autorități, afirmând că este ”motivat politic și necinstit” și că activiștii care l-au organizat ”vor să își facă propriile lor reguli”.
