Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Cristian Baciu
Șapte parlamentari au părăsit partidul de extremă-dreapta al liderului neerlandez Geert Wilders, reprezentând o lovitură majoră pentru conducerea sa, relatează Euronews. Ca urmare, Partidul Libertății (PVV) nu mai este principala forță de opoziție în Camera Reprezentanților cu 150 de locuri. PVV obținuse 26 de mandate la alegerile din octombrie, la egalitate cu partidul centrist D66, care deține acum avantajul în negocierile pentru formarea unei coaliții minoritare. Wilders a declarat că parlamentarii plecați nu erau mulțumiți de planul său de a adopta o politică de „opoziție dură” față de noul guvern. Aceasta reprezintă cea mai mare provocare pentru controlul lui Wilders asupra partidului de la înființarea sa în 2006. Wilders, cel mai longeviv membru al parlamentului neerlandez, a trăit sub protecție permanentă timp de peste două decenii din cauza amenințărilor repetate cu moartea.
Departamentul de Justiție al SUA a emis citații către birourile guvernamentale din Minnesota, inclusiv ale guvernatorului Tim Walz și primarului Minneapolis, Jacob Frey, în contextul protestelor și al unei operațiuni de control al imigrației, relatează Reuters. Ancheta penală vizează o presupusă conspirație de a împiedica agenții de imigrație ICE. Politicienii democrați din Minnesota au făcut apeluri la liniște, criticând însă intervenția administrației Trump ca fiind motivată politic. Walz a denunțat investigația drept “distrație partizană”, iar Frey a declarat că nu se va lăsa intimidat, afirmând că acțiunea a urmărit să-l sancționeze pentru susținerea comunității sale și a forțelor locale de ordine.
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, le-a declarat judecătorilor de la Curtea de Apel din Paris că partidul său nu a pus la punct niciun “sistem” pentru a deturna fonduri ale Parlamentului European, relatează The Guardian. Le Pen a depus mărturie într-un nou proces de delapidare care va determina dacă va putea candida la alegerile prezidențiale din 2027. În caz contrar, ar urma să fie înlocuită de Jordan Bardella. Le Pen, care conduce partidul anti-imigrație Adunarea Națională, era considerată unul dintre principalii candidați la alegerile prezidențiale până când i-a fost interzis să candideze, după ce a fost găsită vinovată de o amplă și îndelungată schemă de locuri de muncă fictive la Parlamentul European.
Liderii europeni au condamnat “noul colonialism” al lui Donald Trump la conferința Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, relatează The Guardian. În urma amenințărilor lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, președintele francez Emmanuel Macron a criticat “agresivitățile inutile” ale administrației SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că amenințarea de a impune un tarif de 10% asupra importurilor din unele state membre a fost „o greșeală”. Ea a mai spus că liderii europeni lucrează la un pachet de securitate pentru Arctica, bazat pe respectarea suveranității Groenlandei și Danemarcei. Prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, a afirmat că “Europa se află la o răscruce de drumuri” și că, “după atât de multe linii roșii încălcate” de Trump, continentul trebuie să se apere, “altfel își va pierde demnitatea”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat cu impunerea unui tarif de 200% asupra vinului și șampaniei franceze, după ce un asistent al președintelui francez, Emmanuel Macron, a declarat că Franța “nu intenționează” să accepte invitația de a se alătura noului “Consiliu pentru Pace” creat de Trump, relatează Euronews. Consiliul a fost inițial propus de Trump cu luni în urmă ca parte a planului de pune capăt războiului din Gaza, însă inițiativa se pare să fie acum îndreptată, în sens larg, spre a media și alte conflicte globale. Președintele Statelor Unite a publicat, de asemenea, pe platforma sa Truth Social mesaje private primite de la Macron, în care președintele francez l-a invitat pe Trump să ia cina cu el în Paris.
Oficialii din Marea Britanie au aprobat deschiderea ambasadei Chinei la Londra, în pofida temerilor legate de securitate și a protestelor, conform Al Jazeera. Guvernul britanic a aprobat construirea celei mai mari ambasade a Chinei din Europa, la Londra, la opt ani după ce autoritățile din Beijing a achiziționat terenul Royal Mint Court. Decizia, luată de ministrul locuințelor Steve Reed, a intervenit înaintea unei vizite oficiale a premierului Keir Starmer în China și a fost amânată anterior din cauza opoziției venite din partea rezidenților, parlamentarilor și activiștilor pro-democrație din Hong Kong. Deși serviciile de informații britanice au contribuit la stabilirea unor măsuri de reducere a riscurilor, îngrijorările persistă, mai ales pe fondul avertismentelor recente privind activități de spionaj atribuite Chinei. Rezidenții au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Autoritățile britanice au declarat că securitatea națională este protejată, în timp ce relațiile diplomatice cu China rămân o prioritate.
Avocați britanici și o organizație pentru drepturile omului au depus o cerere de sancțiuni împotriva prim ministrului israelian Benjamin Netanyahu, relatează Al Jazeera. Un ONG arab pentru drepturile omului, Arab Organisation for Human Rights UK (AOHR UK), a depus prin casa de avocatură britanică Deighton Pierce Glynn o solicitare către Ministerul britanic de Externe pentru impunerea de sancțiuni împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Cererea vizează sancțiuni financiare și restricții de călătorie, invocând acuzații de incitare la violență și genocid împotriva palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată. În document au fost menționate responsabilitatea sa pentru operațiuni militare considerate ilegale în Gaza și pentru extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania. Solicitanții au invocat constatări ale ONU privind incitarea la genocid, mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională și faptul că autoritățile britanice au sancționat deja alți oficiali israelieni de rang înalt, susținând că responsabilitatea trebuie extinsă și asupra prim-ministrului.
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului au încurajat progresele pentru pace la Davos, iar președintele Serbiei a avertizat în legătură cu ruptura între Statele Unite ale Americii și Europa, potrivit Euronews. Președinții Armeniei și Azerbaidjanului au participat împreună la un panel în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, marcând prima apariție comună după semnarea acordului de pace care a pus capăt unui conflict de aproximativ 30 de ani. Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a prezentat acordul ca pe un câștig major pentru ambele state și pentru Caucazul de Sud, subliniind restabilirea suveranității și trecerea de la confruntare la cooperare. Președintele armean Vahagn Khachaturyan a confirmat această evaluare, oferind exemple concrete de normalizare, inclusiv reluarea unor schimburi economice. La același panel, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a avertizat asupra deteriorării relațiilor dintre Statele Unite și Europa, descriind situația drept o ruptură de durată, cu efecte negative asupra statelor mai mici. Vučić a subliniat necesitatea cooperării regionale pentru a face față unui context geopolitic tot mai dificil.
Parlamentul Ucrainei și jumătate din Kiev au rămas fără căldură în urma unor atacuri rusești, conform BBC. Un atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei a lăsat parlamentul ucrainean și aproximativ jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev fără căldură, electricitate și apă, pe fondul unor temperaturi de aproximativ -10°C. Atacurile cu drone, rachete balistice și de croazieră au vizat Kievul, Dnipro și Odesa. Autoritățile au raportat cel puțin patru morți și 33 de răniți. Peste 5.600 de clădiri din capitală au rămas fără căldură, multe dintre ele fiind recent reconectate după un atac anterior. Aproximativ un milion de locuitori au rămas fără curent electric. Costurile interceptării atacului s-au ridicat la circa 80 de milioane de euro. Președintele Volodimir Zelenski a decis să rămână la Kiev și a subliniat necesitatea urgentă de sisteme de apărare antiaeriană și rachete. În lipsa utilităților, locuitorii au apelat la generatoare, sobe portabile și adăposturi în stațiile de metrou, în timp ce autoritățile au avertizat asupra riscurilor de incendii și avarii la instalații.
Autoritățile israeliene au început demolarea sediului unei agenții ONU din Ierusalimul de Est după emiterea interdicției, relatează CNN. Oficialii din Israel au început demolarea sediului UNRWA din Ierusalimul de Est, după adoptarea unei legi care a interzis activitățile agenției ONU pentru refugiați palestinieni. Poliția și autoritățile de teren au pătruns în incintă cu buldozere și echipamente, preluând controlul asupra proprietății. UNRWA a condamnat acțiunea drept o încălcare fără precedent a dreptului internațional și a privilegiilor organizației. Autoritățile israeliene au declarat că sediul nu mai găzduiește activități ONU și confiscarea a respectat legislația națională și internațională, acuzând agenția de legături cu grupări teroriste. Legislația israeliană recentă a blocat furnizarea de utilități și a permis statului să revendice terenul. ONU și Autoritatea Palestiniană au cerut încetarea demolărilor, considerând acțiunea o încălcare gravă a dreptului internațional.
