Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 20 ianuarie în lume – Chris Hipkins a fost desemnat drept viitor prim-ministru al Noii Zeelande, Președintele francez a anunțat că va stabili un buget mărit pentru modernizarea armatei, Guvernul SUA încadrează Grupul Wagner în categoria grupurilor criminale organizate transfrontaliere
Sursă foto: CNN

A fost 20 ianuarie în lume – Chris Hipkins a fost desemnat drept viitor prim-ministru al Noii Zeelande, Președintele francez a anunțat că va stabili un buget mărit pentru modernizarea armatei, Guvernul SUA încadrează Grupul Wagner în categoria grupurilor criminale organizate transfrontaliere

Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes

Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că va stabili un buget mărit pentru modernizarea armatei și extinderea arsenalului nuclear al Franței, relatează France24. Stabilirea noului buget pentru apărare survine ca o măsură de precauție la potențialele conflicte globale, devenite cu atât mai urgente pe fondul războiului din Ucraina. „Franța are și va avea armate pregătite pentru provocările secolului”, a declarat președintele francez în discursul său adresat armatei de la baza aeriană Mont-de-Marsan din sud-vestul Franței. Macron a mai menționat că Franța trebuie să fie pregătită pentru o nouă eră, în care ar putea exista amenințări precum războiul hibrid, atacurile cibernetice aflate în creștere asupra infrastructurii critice, dar și atentate teroriste tot mai frecvente. Proiectul de lege pentru apărare 2024-2030 va fi constituit din 413 miliarde de euro care vor fi alocate armatei, fiind în creștere față de bugetul anterior, în valoare de 295 de miliarde de euro. Franța este recunoscută ca o putere globală independentă, în ceea ce privește strategia militară a țării, statul francez, ca și alți parteneri occidentali, s-a implicat în livrarea de arme Ucrainei încă de la începutul războiului ruso-ucrainean.

Oficialii din Florida au blocat introducerea noului curs avansat de istorie afro-americană din învățământul liceal, menționează BBC. Administrația guvernatorului Ron DeSantis a susținut că acest curs  „nu are valoare educațională și este contra legii din Florida”, însă fără a preciza legea încălcată. „În Florida, luăm atitudine împotriva rasismului sancționat de stat, care este teoria rasei critice”, a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, citând cadrul academic care denotă existența rasismului sistemic în societatea americană. Decizia de a bloca cursul de studii afro-americane a fost întâmpinată cu indignare din partea Uniunii Naționale a Părinților, care a spus că interdicția este un „atac direct asupra comunităților de negre și nu numai (negre, indigene și ale persoanelor de culoare)”. Cursul de studii afro-americane face parte dintr-un program educațional a College Board din 2014. Acesta este programat să acopere mai mult de 400 de ani de istorie afro-americană, atingând subiecte precum literatura, știința politică și geografia.

Fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, și avocatul său au pierdut un proces împotriva lui Hillary Clinton și au fost obligați să plătească penalități de aproape un milion de dolari, informează The Guardian. „Ne confruntăm cu un proces care nu ar fi trebuit niciodată intentat, care a fost complet frivol, atât din punct de vedere faptic, cât și din punct de vedere juridic, și care a fost introdus cu rea credință într-un scop impropriu”, a scris judecătorul Middlebrooks în ordinul de 46 de pagini împotriva lui Trump și a avocatului său. Totodată, judecătorul a mai examinat câteva procese aparent motivate politic depuse de Trump și a susținut că toate urmează același tipar: limbaj politic preluat de la mitinguri, atacuri asupra oponenților politici și lipsa unei analize juridice. Procesul, intentat inițial de Trump în martie 2022, susținea că Clinton și Comitetul Național Democrat au conspirat cu înalți oficiali ai FBI înainte de alegerile din 2016 pentru a fabrica legături între campania lui Trump și Rusia, cu scopul de a-l ataca politic. După pierderea procesului în cauză, Donald Trump a decis să-și retragă procesul împotriva procurorului general al statului New York Letitia James, acesta fiind, de asemenea, supravegheat de Middlebrooks.

Mai mulți activiști au aruncat un coș cu 1.071 de mere putrede în fața sediului celei mai mari forțe de poliție din Marea Britanie, în semn de protest față de ofițerii acuzați de abuz domestic și violență împotriva femeilor, relatează France24. Protestul survine după ce unul dintre ofițerii Poliției Metropolitane a pledat vinovat pentru 24 de violuri și o serie de alte infracțiuni sexuale, la mai puțin de doi ani după ce un alt ofițer din forțele londoneze a răpit, violat și ucis o tânără, dar și după ce directorului unei școli private de fete din Londra, a spus că elevii trebuie avertizați să nu se apropie de polițiști. „Ni s-a spus în repetate rânduri că mai există mere putrede ici și colo, dar aceasta este de fapt o problemă fundamentală în întreaga poliție”, a declarat Ruth Davison, șeful organizației de caritate pentru abuz domestic Refuge, care a organizat protestul. Atât David Carrick, care a pledat vinovat săptămâna aceasta, cât și Wayne Couzens, care a ucis-o pe Sarah Everard în 2021 au fost închiși pe viață, cu toate acestea încrederea publicului în privința autorităților a fost zdruncinată adânc.

Mai mulți lideri mondiali s-au întrunit la reuniunea „Grupului de contact al apărării din Ucraina” de la baza aeriană Ramstein din Germania, pentru a rezolva disputa privind tancurile pentru Ucraina, informează AP News. După mai mult de cinci ore de discuții despre trimiterea ajutorului militar către Ucraina, liderii apărării nu au reușit să găsească nicio soluție. În timp ce oficialii polonezi au promis o companie de 14 tancuri Leopard, doar cu condiția ca și alte țări să le furnizeze, guvernul de la Washington a refuzat să furnizeze propriile tancuri M1 Abrams Ucrainei, invocând provocări extinse și complexe de întreținere și logistică cu vehiculul de înaltă tehnologie. Liderii germani nu și-au oferit acordul ca mașinăriile armate să ajungă pe teritoriul statului ucrainean, întrucât nu face parte din  NATO. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care a fost prezent la întrunire prin intermediul unei videoconferințe, a menționat în repetate rânduri că „teroarea nu permite discuții”, iar „războiul început de Rusia nu permite întârzieri”. În ciuda rugăminților oficialilor ucraineni, Germania a rezistat până acum presiunii crescânde de a furniza tancuri către Kiev, sau de a deschide calea altor țări, cum ar fi Polonia, să le livreze din propriile stocuri.

Președinta Taiwanului a prezentat mulțumiri armatei cu ocazia Anului Nou Chinezesc, informează Reuters. Președinta Taiwanului, Tsai Ing-Wen a mulțumit forțelor armate taiwaneze pentru protejarea siguranței teritoriale a insulei și menținerea păcii în ciuda amenințărilor tot mai periculoase ale Beijingului. Într-un mesaj televizat, Tsai a precizat că: ,,anul acesta, la fel ca cel dinainte, va fi plin de provocări.” aceasta a menționat și că ,,În ciuda provocărilor lansate de comuniștii chinezi, ale căror nave și aeronave agresează Taiwanul, ori își desfășoară antrenamentele în apele noastre teritoriale, Guvernul salvgardează ferm pacea și stabilitatea regiunii și a strâmtorii Taiwanului.”. De asemenea, Tsai le-a urat un an nou fericit ,,prietenilor” Taiwanului din toate colțurile lumii.

Guvernul Statelor Unite ale Americii încadrează Grupul Wagner în categoria grupurilor criminale organizate transfrontaliere, relatează BBC News. John Kirby, Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă a declarat că Guvernul va impune noi sancțiuni împotriva grupului de mercenari ruși care ,,comit atrocități și încalcă drepturile omului în Ucraina și în alte părți ale lumii.”.  Potrivit declarației lui Kirby, în jur de 50.000 de mercenari Wagner activează în prezent pe teritoriul Ucrainei, iar 80% din aceștia au fost recrutați din închisori. Încadrarea grupului în această categorie va permite aplicarea unor sancțiuni extinse. De asemenea, Kirby a declarat de la Casa Albă că grupul Wagner a procurat armamente cu ajutorul Rusiei, din Coreea de Nord, ceea ce constituie o încălcare a rezoluțiilor adoptate în Consiliul de Securitate a ONU.

Noi operațiuni de protejare a Amazonului au început în Brazilia, informează France24. Pentru prima dată de la preluarea mandatului prezidențial brazilian de către Luiz Inacio Lula da Silva, au fost demarate noi proceduri în acord cu promisiunile electorale ale președintelui care a declarat că va opri defrișarea masivă a Amazonului până în 2030. Pădurea tropicală a Amazonului, cea mai mare de pe glob, a suferit ca urmare a mandatului președintelui Bolsanaro, care a promulgat în mod sistemic legi care au favorizat mineritul și agricultura în ciuda ecosistemului fragil al Amazonului. Agenția pentru protecția Mediului a Braziliei, Ibama, a început controale pentru a estima care este suprafața de pădure afectată. Se estimează că rata defrișării a crescut galopant, cu 75%, în timpul mandatului lui Bolsanaro.

Chris Hipkins se află în cărți pentru a deveni prim-ministrul Noii Zeelande, precizează ABC News. Ministrul Educației, Chris Hipkins, este susținut de majoritatea colegilor săi din Partidul Laburist, și se pregătește să preia locul Jacindei Ardern, în urma demisiei celei din urmă. ,,Sunt extrem de mândru și umil să preiau acest rol. Este cea mai mare responsabilitate și cel mai mare privilegiu al vieții mele.” a declarat Chris Hipkins. Acesta a ajuns pentru prima dată în lumina reflectoarelor în timpul pandemiei, când a gestionat criza cu succes, însă a rămas în umbra lui Ardern, împreună cu alți colegi. Dacă este învestit în funcție, Hipkins va fi prim-ministrul Noii Zeelande doar 8 luni, până când va trebui să își apere poziția la urne.

Gigantul minier Anglo American a fost trimis în judecată de comunitatea Kabwe din Zambia, menționează Al-Jazeera. Echipa de avocați a reclamanților a lansat acuzația potrivit căreia Anglo American cunoștea efectele pe care praful și fumul toxic îl vor provoca asupra comunității locale ca efect al unei mine din nordul capitalei Zambiei, dar au refuzat să acționeze, potrivit pledoariei acesteia în fața instanței din Johannesburg. Reclamanții acuză că sute de mii de rezidenți din Kabwe au suferit efectele intoxicației cu plumb, care provoacă leziuni permanente și în cazuri extreme, deces. ,,Anglo American fie știa despre aceste pericole, ori a ales să le ignore.” a declarat Gilbert Marcus, unul dintre avocații acuzării, în pledoaria sa. Pe de altă parte, apărarea susține că Anglo American a fost implicată în operațiunile miniere din acea zonă doar în mod indirect, întrucât compania nu a deținut niciodată proprietatea asupra minei și nici nu a operat-o, aceasta aparținând companiei cu capital de stat zambian, Consolidated Copper Mines. Mina din Kabwe a operat între 1906 și 1994, iar acuzarea susține că între 1925 și 1974 Anglo American a fost implicată direct în operațiunile miniere, acordând consultanță tehnică și medicală.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …