Material realizat de Dumitrescu Florentina și Filip-Nicole Ashely
Guvernul britanic a anunțat că anticipează menținerea poziției comerciale privilegiate cu Statele Unite ale Americii (SUA), după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele generalizate impuse de președintele Donald Trump, prezintă Reuters. Instanța a decis că utilizarea Legii privind Puterile Economice de Urgență Internațională (IEEPA) a fost un exces de autoritate. Un purtător de cuvânt oficial al guvernului britanic a declarat că „Marea Britanie beneficiază de cele mai mici tarife reciproce la nivel global” precizând că executivul va colabora cu administrația de la Washington pentru a analiza impactul tehnic al sentinței. Totuși, William Bain, șeful departamentului comercial al Camerei de Comerț Britanice (BCC), a avertizat că situația rămâne incertă pentru companii, mai ales în privința recuperării taxelor de import plătite anterior. Prioritatea Londrei rămâne reducerea tarifelor la oțel, esențială pentru cel mai mare partener comercial al țării.
Cotațiile petrolului s-au tranzacționat aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șase luni, înregistrând prima creștere după trei săptămâni consecutive de scădere, conform Reuters. Contractele “futures” pentru petrolul de tip Brent s-au situat la 71,47 dolari, iar cele pentru WTI (West Texas Intermediate) la 66,29 dolari, ambele înregistrând un avans săptămânal de aproximativ 5,3%. Evoluția este susținută de temerile privind o posibilă acțiune militară a Statelor Unite ale Americii (SUA) împotriva Iranului, deși piața anticipează că aceasta nu va avea loc înainte de săptămâna viitoare. Analiștii de la Saxo Bank și Price Futures Group subliniază starea de nervozitate a investitorilor, care pariază pe creșterea. Totuși, decizia Curții Supreme a Statelor Unite privind neconstituționalitatea tarifelor impuse de administrația Trump a avut un impact minor asupra pieței energetice. Pe termen lung, JP Morgan avertizează asupra unui posibil surplus de ofertă, în contextul în care OPEC+ ar putea relua creșterea producției din luna aprilie.
Guvernul britanic a luat în considerare excluderea prințului Andrew Mountbatten-Windsor din linia de succesiune regală, indică BBC. Măsura ar urma să fie luată după finalizarea unei anchete în care acesta apare ca suspect de abateri din funcția publică, acuzații pe care le-a negat. Aflat pe al optulea loc în ordinea succesiuni, Mountbatten-Windsor a fost eliberat prevenit, după unsprezece ore de detenție, fiind ținut sub investigație continuă. Poliția britanică și-a continuat perchezițiile la Royal Lodge, activități care ar putea continua în următoarele zile. Eliminarea sa din linia de succesiune necesită un act al Parlamentului și acordul celor 14 țări din Commonwealth unde Regele Charles al III-lea își exercită rolul de șef de stat. Deși liderii Liberal Democraților susțin inițiativa, unii parlamentari pun la îndoială necesitatea legii, considerând improbabilă accederea sa la tron. De asemenea, o astfel de reglementare l-ar priva de rolul de consilier de stat. Ultima modificare similară a succesiunii a avut loc în 1936, după abdicarea regelui Edward al VII-lea.
India a semnat Declarația „Pax Silica” la New Delhi, devenind oficial membră a unei alianțe strategice condusă de Statele Unite ale Americii (SUA), menită să securizeze lanțurile de aprovizionare pentru semiconductori și inteligență artificială, titrează WSJ. Inițiativa, lansată de Washington în decembrie anul trecut, include parteneri precum Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit și Emiratele Arabe Unite. Includerea Indiei este văzută ca un pas decisiv pentru reducerea dependenței globale de tehnologia și mineralele critice din China. Acordul survine la scurt timp după semnarea unui pact comercial bilateral prin care SUA a redus tarifele pentru importurile indiene de la 50% la 18%. Prin „Pax Silica”, partenerii vor colabora pentru a proteja tehnologiile sensibile și pentru a construi infrastructură digitală de încredere. Mișcarea consolidează poziția Indiei de hub global de producție electronică și semiconductori, oferind totodată Washingtonului un partener strategic esențial în competiția tehnologică cu Beijingul.
Ajutoarele alimentare oferite printr-un program al Organizației Națiunilor Unite (ONU) în Somalia ar putea fi suspendate până în aprilie din cauza lipsei de finanțare, relatează Al Jazeera. Reprezentanții World Food Programme (WFP) avertizează că țara se confruntă cu una dintre cele mai grave crize alimentare din ultimii ani. Situația a fost cauzată de două sezoane ploioase, conflicte armate și reducerea drastică a fondurilor umanitare. Aproximativ 4,4 milioane de persoane (aproape un sfert din populația Somaliei) se confruntă cu insecuritate alimentară severă. Din cauza lipsei de fonduri WFP a fost deja nevoit să reducă numărul beneficiarilor de la 2,2 milioane la circa 600.000. Totodată, oficialii ONU avertizează că, fără sprijin urgent, consecințele umanitare, economice și de securitate vor fi devastatoare, afectând în special femeile și copiii din Somalia.
La Istanbul, șase militanți europeni au fost arestați după o întâlnire cu Biroul Drepturilor Poporului, în timp ce desfășurau o misiune de documentare privind condițiile de detenție din Turcia, potrivit Le Monde. Avocatul lor, Naim Eminoglu a declarat că cei șase, veniți din Italia, Franța, Spania, Belgia și Rusia, au fost reținuți joi și informați că urmează să fie expulzați. Pașapoartele le-au fost confiscate, iar accesul la apărare le-ar fi fost restricționat. Delegația, formată din avocați, jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, sosise pe 18 februarie pentru a investiga regimul de detenție în izolare și așa-numitele închisori „în puț”, criticate de ONG-uri pentru lipsa luminii naturale și efectele asupra sănătății deținuților. Autoritățile turcești acuză Biroul Drepturilor Poporului de presupuse legături cu DHKP-C, organizație considerată teroristă de Ankara.
Portavionul francez Charles-de-Gaulle a început o nouă misiune în Atlanticul de Nord și în Marea Baltică, pe fondul războiului din Ucraina și tensiunilor strategice din regiunea arctică, potrivit Le Monde. Ministerul francez al Apărării a anunțat că nava, plecată din Toulon pe 27 ianuarie, își continuă misiunea „Lafayette 26”, după participarea la exercițiul „Orion 26”. Grupul aeronaval va face o oprire pe 25 februarie în portul suedez Malmö, fiind o premieră pentru această navă. În Marea Baltică, Charles-de-Gaulle și escorta sa vor participa la misiunea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) „Baltic Sentry”, destinată descurajării amenințărilor la adresa infrastructurilor submarine, precum și la exercițiile aliate „Steadfast Dart”, „Neptune Strike” și „Cold Response”. Trimiterea acestui grup aeronaval are loc în contextul inițiativelor NATO pentru consolidarea securității în oceanul Arctic, în care submarinele rusești desfășoară frecvent operațiuni. Totodată inițiativa va fi sprijinit de nave aparținând mai multor state aliate.
Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania au anunțat că vor trimite trupe în Gaza, în cadrul unei viitoare organizații numite Forțele Internaționale de Stabilizare (ISF), potrivit Al Jazeera. Generalul american Jasper Jeffers, desemnat să conducă misiunea, a declarat că Indonezia a acceptat funcția de comandant adjunct. Președintele indonezian Prabowo Subianto a declarat că țara sa ar putea contribui cu până la 8.000 de militari. Kazahstanul va trimite trupe, inclusiv unități medicale, iar Marocul s-a declarat pregătit să mobilizeze forțe de poliție. Albania și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a trimite trupe. Totodată, Egiptul și Iordania vor contribui la instruirea forțelor de poliție palestiniene. Autoritățile indoneziene au subliniat că misiunea va avea un caracter umanitar, iar trupele nu vor fi implicate în operațiuni de luptă.
Venezuela a promulgat o lege de amnistie care ar putea duce la eliberarea a sute de persoane deținute din motive politice, potrivit Al Jazeera. Președintele interimar a semnat o lege ce ar putea permite eliberarea politicienilor, activiștilor și avocaților, marcând o schimbare după mulți ani de negări oficiale privind existența deținuților politici. Actul normativ oferă amnistie pentru implicarea în proteste politice și „acțiuni violente” din perioade anterioare, însă nu precizează exact infracțiunile eligibile. Totodată, sunt excluse persoanele condamnate pentru „rebeliune militară” legată de evenimentele din 2019. Legea nu prevede restituirea bunurilor confiscate, anularea interdicțiilor politice sau ridicarea sancțiunilor împotriva instituțiilor media. Familiile deținuților rămân prudente, iar organizația Foro Penal a raportat sute de eliberări recente și estimează că peste 600 de persoane sunt încă în detenție din motive politice.
Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie au lansat inițiativa LEAP pentru dezvoltarea de drone ieftine, cu primele sisteme așteptate într-un an, potrivit Politico. Miniștrii apărării din grupul E5 au anunțat că programul Low-Cost Effectors and Autonomous Platforms (LEAP) urmărește crearea unor drone și componente eficiente cu cost redus. Oficialii au subliniat importanța adaptării cheltuielilor de apărare la nivelul costurilor amenințărilor, evitând utilizarea echipamentelor scumpe împotriva unor ținte cu valoare redusă. Prin urmare, inițiativa se înscrie în eforturile Europei de consolidare a apărării și a autonomiei strategice, pe fondul tensiunilor cu Rusia și presiunilor din partea Statelor Unite.
