Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul
Autoritățile din Senegal au decis să blocheze accesul la aplicația TikTok într-o extindere a campaniei de reprimare a disidenței, relatează Reuters. Această decizie a urmat dizolvării principalului partid de opoziție și arestării liderului acestuia. Conflictul dintre liderul partidului Pastef, Ousmane Sonko, și președintele Macky Sall a dus la proteste violente și a afectat reputația Senegalului, recunoscut anterior ca cea mai stabilă democrație din Africa de Vest. În ultimii trei ani, regiunea a fost martora unei serii de lovituri de stat militare, inclusiv în Niger cu o săptămână în urmă. Oficialii din Senegal au restricționat accesul la serviciile de internet, invocând amenințări la adresa stabilității țării. Ministrul comunicațiilor, Moussa Bocar Thiam, a oferit o justificare similară pentru blocarea TikTok într-un comunicat de presă: „Aplicația TikTok este rețeaua socială preferată de persoanele cu intenția de a răspândi mesaje subversive și pline de ură”.
Guvernul Pakistanului s-a confruntat cu o reacție negativă din partea deputaților și senatorilor după ce a introdus un amendament la o lege a secretelor din era colonială, informează The Guardian. Criticii și-au exprimat îngrijorarea față de faptul că amendamentul va oferi agenției de informații militare puteri extinse pentru a reține și aresta cetățeni cu impunitate. Amendamentul a fost adăugat în mod discret într-o sesiune parlamentară și a fost adoptat fără a furniza copii deputaților, fapt ce a creat îngrijorare printre parlamentarii din ambele tabere politice. Amendamentul conferă agențiilor Inter-Services Intelligence (ISI) și Intelligence Bureau (IB) dreptul de a „intra și percheziționa, în orice moment, orice persoană sau loc, fără mandat, și, dacă este necesară, folosirea forței” în cazul oricui este suspectat că încalcă Legea Secretelor Oficiale, cum ar fi dezvăluirea numelui unui oficial al agenției.
Eforturile internaționale de ajutorare a haitienilor au fost din nou îngreunate odată cu răpirea unei asistente americane și a fiicei sale, conform NPR. Alix Dorsainvil, originară din New Hampshire, oferea îngrijiri medicale în clinica El Roi Haiti, la sfârșitul săptămânii trecute, într-un bastion al bandelor din capitala țării, Port-au-Prince, când bărbați înarmați au intervenit și au capturat-o, potrivit martorilor. Răpitorii au cerut o răscumpărare de un milion de dolari, o practică standard a bandelor de a obține bani pentru finanțarea operațiunilor. Războiul între bande a afectat tot mai mult Haiti de la asasinarea președintelui Jovenel Moïse în 2021. Uciderea lui a accentuat controlul bandelor asupra Haitiului, ca rezultat oamenii nevinovați sunt uciși, violați și ținuți ostatici în mod regulat. O organizație non-profit locală a documentat 539 de răpiri din ianuarie, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Numărul este cu siguranță subraportat în Haiti, unde mulți oameni se tem de autorități, pe langă bande. Spitalele și alte organizații de ajutor – adesea singurele instituții din multe zone lipsite de lege ale țării – au devenit tot mai mult țintele infractorilor, lăsând un număr tot mai mare de oameni în această țară fără acces la asistență medicală, hrană, educație și alte necesități de bază.
Autoritățile din El Salvador au trimis 8.000 de soldați și polițiști în provincia rurală Cabanas, într-o acțiune de represiune a bandelor, conform Al Jazeera. Președintele Nayib Bukele a impus o stare de urgență în martie 2022, care a dus la arestarea a zeci de mii de presupuși membri ai bandelor, ceea ce a stârnit îngrijorarea grupurilor pentru apărarea drepturilor omului. Grupuri precum Human Rights Watch și organizația bazată în El Salvador, Cristosal, au documentat abuzuri răspândite, inclusiv dispariții forțate, arestări arbitrare și tortură. Forțele de securitate au asediat în mai multe rânduri orașe-cheie pentru a efectua percheziții la domiciliu în căutarea membrilor bandelor, dar este pentru prima dată când o întreagă regiune este înconjurată. Președintele a declarat pe o platformă media că blocada va dura până când „toți membrii bandelor vor fi prinși”. Bukele a impus starea de urgență care permite arestări fără mandat după un weekend extrem de sângeros în martie 2022, în care 87 de civili au fost uciși de membri ai bandelor.
Președintele tunisian Kais Saied a demis-o pe prima femeie prim-ministru a țării, Najla Bouden, conform Deutsche Welle. Najla Bouden a fost prima femeie prim-ministru din Tunisia și din orice țară membră a Ligii Arabe. Bouden a fost numită în funcție de către Saied în octombrie 2021, după ce acesta a suspendat parlamentul, l-a demis pe fostul prim-ministru și și-a acordat puteri extinse, ceea ce opoziția a descris ca fiind o „lovitură de stat”. Nu a fost oferit niciun motiv pentru demiterea ei. Totuși, această mișcare vine în contextul unui nemulțumiri crescânde în Tunisia cu privire la crize alimentare, creșterea prețurilor și cozile frecvente pentru pâine, iar Saied a atribuit din ce în ce mai mult aceste probleme oficialilor guvernamentali. În ultimele luni, președintele a ordonat demiterea mai multor miniștri, inclusiv a fostului ministru de externe, Othman Jerandi, fără a oferi un motiv. Această mișcare vine în contextul unei campanii de represiune împotriva opoziției.
