Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea și Andreea Ianoșiu
Uniunea Europeană a cerut Chinei să asigure dreptul la libertatea de exprimare, după ce un jurnalist angajat de BBC a părăsit țara afirmând că a suferit amenințări și obstrucții, relatează Reuters. Jurnalistul John Sudworth a declarat că a ales să se mute împreună cu familia sa în Taiwan deoarece devenise din ce în ce mai dificil să rămână în țara, însă China a negat orice amenințare. UE a constatat că acesta este cel mai recent caz al unui jurnalist străin care a fost alungat din țara din cauza muncii lor, cu cel puțin alte 18 cazuri întâlnite anul trecut. ,,Profesionalismul și obiectivitatea corespondenților străini sunt din ce în ce mai mult puse sub semnul întrebării,” a declarat o purtătoare de cuvânt pentru șeful politicii externe al UE, Joseph Borrell. ,,UE solicită Chinei să își respecte obligațiile în conformitate cu legislația națională și internațională, și să asigure libertatea de exprimare și de presă, după cum acestea sunt consacrate în Constituția RPC și în Declarația Universală a Drepturilor Omului.”
Părțile implicate în pactul nuclear iranian s-au decis să reintegreze Statele Unite ale Americii în discuțiile de la Vienna despre acord, conform Deutsche Welle. Iran și marile puteri implicate în pactul nuclear din 2015 (UE, China, Franța, Germania, Rusia, Marea Britanie) au fost de acord să continue discuția cu SUA în cadrul întâlnirii ce va avea loc săptămâna viitoare in Vienna, cu Uniunea Europeană actionând în calitate de mediator în ,,contacte separate” între statele implicate și SUA. Scopul discuțiilor este de a ,,identifica într-un mod clar măsurile de implementare a normelor nucleare pentru Iran și eliminarea sancțiunilor impuse de SUA”, însă Washington va fi implicat indirect, ca urmare a retragerii unilaterale din pact în 2018 în timpul administrației Trump. Evenimentul este văzut de către diplomați drept ,,un pas înainte”, Uniunea Europeană sugerând un program de două luni pentru o posibilă înțelegere între Iran și Statele Unite.
Liderul de stat înlăturat de la putere din Myanmar, Aung San Suu Kyi, a fost acuzată de încălcarea legii secretelor, cea mai serioasă acuzație care i-a fost adresată până acum, raportează BBC. Avocatul lui Suu Kyi a declarat că a fost informat de noua acuzație (o lege colonială, care poate duce la o sentință de 14 ani în închisoare) în urma cu doar doua zile, la o zi după ce clienta sa a apărut în instanța de judecată printr-o legătură video pentru a discuta o serie de acuzații anterioare. Aung San Suu Kyi a fost arestată pe 1 februarie de către forțele militare într-o lovitură de stat, sub pretextul că alegerile câștigate anul trecut de partidul Liga Națională pentru Democrație, condus de Suu Kyi, au fost frauduloase, însă fără dovadă. De asemenea, Suu Kyi a fost acuzată de corupție, ipoteză conform căreia ar fi acceptat 600,000 de dolari în cash și 11 kg de aur, și încălcarea Legii Naționale de Dezastru prin posesia unor walkie-talkie-uri ilegale menite pentru echipa ei de securitate. De când a fost arestată, Aung San Suu Kyi nu a mai fost văzută în public.
În prima conversație telefonică dintre cei doi șefi de stat, Președintele Joe Biden (SUA) a oferit Președintelui Volodymyr Zelenskiy (Ucraina) ,,suport necondiționat” în confruntarea cu Rusia, informează Reuters. America a fost cel mai puternic aliat al Ucrainei de la anexarea Rusiei a peninsulei Crimea din 2014, însă relația dintre cele doua state s-a răcit în urma implicării involuntare a Ucrainei în evenimentele ce au dus la suspendarea predecesorului lui Biden, Donald Trump. Conversația dintre cei doi lideri actuali a luat loc după ce statele vestice și alianța NATO și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mișcarea trupelor militare rusești în apropierea regiunii estice Donbass, unde trupele ucrainene se află în conflict cu forțe susținute de armata rusească. Conform președintelui ucrainean, în cadrul conversației Biden a afirmat susținerea Statelor Unite a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, mai apoi declarând că cele doua state stau ,,umăr la umăr” când vine vorba de menținerea democrației. Rusia a declarat mai devreme în aceasta săptămâna că escaladarea conflictului în Donbass ar putea ,,distruge” Ucraina și a avertizat împotriva oricărei mobilizări NATO.
Primul Ministru interimar al Olandei, Mark Rutte, a trecut la limită de o moțiune de cenzură cauzată de comportamentul său din timpul discuțiilor pentru formarea unei coaliții de guvernare, afirmă BBC. Acesta rămâne sub presiune după ce parlamentul a adoptat formal o ,,moțiune de dezaprobare” conform căreia primul ministru ,,nu ar fi spus adevărul” în timpul discuțiilor. În acest context, Rutte a fost acuzat că ar fi mințit pentru a marginaliza un membru al parlamentului care este un critic obișnuit al acestuia, Pieter Omtzigt. În ciuda reputației lui Mark Rutte drept ,,Teflon Rutte” pentru abilitatea lui de a supraviețui scandalurilor pentru mai bine de zece ani, aproape întregul parlament a susținut moțiunea inițiată împotriva lui. În urma cu doua saptamani, partidul de centru-dreapta condus de Rutte, VVD, câștigase cele mai multe locuri în parlament, iar acesta era în mijlocul discuțiilor de a forma o coaliție pentru guvernare la momentul declanșării scandalului.
O curte de justiție din Moscova a amendat compania Twitter, pe care a acuzat-o că nu a șters conținut considerat ilegal, informează Deutsche Welle. Decizia instanței susține că postările prin care se ilustrează sprijinul față de Alexei Navalny au incitat tinerii la comiterea unor activități ilegale. Din această cauză, Rusia a considerat că angajații Twitter sunt responsabili pentru faptul că nu au eliminat conținut considerat ilegal de către guvernul de la Moscova. Amenda valorează aproximativ 8.9 milioane de ruble, aproape 100.000 de euro. Și compania Google a fost amendată recent de o curte de justiție rusească pe considerente similare.
Grupul celor Șapte (G7) a condamnat abuzurile drepturilor omului comise în regiunea Tigray din Etiopia, relatează BBC. Conflictul din Tigray a afectat profund siguranța cetățenilor din Etiopia, locuitorii din zonă fiind constant amenințați de ucideri în masă, violență sexuală și abuzuri față de grupurile de refugiați. Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană solicită ca aceste crime să fie investigate și cei responsabili să fie interogați. Acestea sunt preocupate din cauza reportajelor care arată abuzurile față de drepturile omului. Cele trei entități au cerut, de asemenea, Eritreei să retragă trupele ce luptă împotriva forțelor militare din Tigray.
Junta militară din Myanmar a extins sistarea serviciilor de internet, diminuând accesul la evenimentele petrecute în țară, precizează The Guardian. Consiliul de Securitate al ONU a exprimat preocuparea cu privire la modul în care situația din Myanmar se înrăutățește. Locuitorii din Myanmar continuă să protesteze, sugerând că nu se vor preda niciodată. Chiar și datele mobile, care reprezintă sursa principală a locuitorilor pentru acces la internet, au suferit din cauza noilor restricții menite să dilueze partajarea informației cu privire la acțiunile ce au loc pe teritoriul Myanmarului. Înainte de impunerea ultimului set de restricții, protestatarii au organizat o ”grevă a florilor” (”flower strike”), momente dedicate protestatarilor uciși de forțele de securitate.
Lidera formațiunii de extremă dreapta ”Frontul Național”, Marine Le Pen, a confirmat retragerea din rolul de președinte al partidului, relatează The Guardian. Considerată un promotor al extremei-dreapta din spectrul ideologic, Marine Le Pen a precizat că ia în considerare totuși o candidatură pentru alegerile prezidențiale din postura de candidat din partea Frontului Național. Nu există o imagine clară despre viitorul succesor al partidului, însă unele voci ale partidului preconizează că Jordan Bardella ar putea fi noul lider al Frontului Național. Bardella are doar 25 ani și a deținut funcția de președinte al grupării de tineret a formațiunii. Popularitatea actualului președinte al Franței, Emmanuel Macron, a scăzut din cauza modului în care a gestionat pandemia. Între timp, Le Pen a evocat ideea unui guvern de uniune națională, pentru a atrage voturi atât din partea susținătorilor ”de stânga”, cât și a celor de ”dreapta”, o strategie care l-a ajutat și pe actualul președinte al Franței să câștige alegerile din 2017.
