Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Europarlamentara Rima Hassan a fost reținută de poliția franceză, relatează Al Jazeera. Rima Hassan a fost reținută în Franța, fiind suspectată de „apologie a terorismului”, în urma unei anchete privind o postare pe rețelele sociale. Cazul a generat reacții politice puternice, iar reprezentanții partidului La France Insoumise au acuzat autoritățile că încearcă să reducă la tăcere susținătorii cauzei palestiniene. Liderii formațiunii au criticat măsura și au invocat afectarea imunității parlamentare și a drepturilor fundamentale. Pe de altă parte, politicienii din opoziție au salutat intervenția autorităților. Rima Hassan a fost aleasă în Parlamentul European în 2024 și este cunoscută pentru pozițiile critice față de acțiunile Israelului în Gaza, iar situația sa evidențiază tensiunile politice și juridice tot mai accentuate din Franța.
Patru copii au fost uciși într-un atac cu armă albă la o grădiniță din Uganda, conform Al Jazeera. Patru copii au fost uciși într-un atac cu armă albă la o grădiniță din Kampala, capitala Ugandei, potrivit autorităților. Suspectul, un bărbat de 34 de ani, ar fi intrat în incintă sub pretextul că este părinte, a interacționat inițial cu personalul administrativ, apoi a blocat accesul și a atacat copiii unul câte unul. Victimele sunt trei băieți și o fată. Atacatorul a fost oprit de un agent de securitate din apropiere și ulterior reținut de poliție. Motivul nu este cunoscut, iar ancheta este în desfășurare. Incidentul a provocat reacții puternice în rândul părinților și comunității, unii încercând să îl agreseze pe suspect, fiind necesară intervenția forțelor de ordine. Kampala este un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori și astfel de atacuri sunt rare.
Coaliția condusă de oficialii Marii Britanii, formată din 40 de state, a promis acțiuni privind blocajul din strâmtoarea Hormuz, potrivit Al Jazeera. O coaliție condusă de Regatul Unit a convenit asupra unor măsuri pentru deblocarea strâmtorii Hormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol, afectată de conflictul dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran. Liderii participanți au cerut încetarea atacurilor asupra navelor comerciale și au promis acțiuni pentru asigurarea navigației în siguranță. Inițiativa pune accent pe soluții diplomatice, în condițiile în care statele implicate au evitat o intervenție militară directă. Reuniunea reflectă eforturile europene de a gestiona criza fără implicarea liderilor americani, care nu au participat la discuții. Oficialii au avertizat că reluarea traficului va necesita cooperare internațională și ar putea fi posibilă abia după reducerea tensiunilor militare din regiune.
Oficialii americani au ridicat sancțiunile impuse președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, conform The Guardian. Liderii americani au ridicat sancțiunile impuse lui Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei, în contextul reluării relațiilor bilaterale după înlăturarea lui Nicolás Maduro. Decizia permite colaborarea mai facilă cu companii și investitori americani. Rodríguez a salutat măsura și a exprimat speranța unei cooperări extinse și a eliminării sancțiunilor rămase. Autoritățile americane au sancționat-o anterior pentru rolul atribuit în consolidarea puterii fostei conduceri. Între timp, oficialii de la Washington au început să colaboreze direct cu noua conducere și au relaxat restricțiile inclusiv în sectorul petrolier. Conducerea interimară gestionează tranziția, într-un context politic și juridic încă incert, deși Maduro este în continuare considerat oficial președinte în plan intern.
Peste 1.800 de persoane au fost ucise de la preluarea puterii de juntă în Burkina Faso, potrivit unui grup de drepturi, relatează BBC. Peste 1.800 de civili au fost uciși în Burkina Faso de la preluarea puterii de către Ibrahim Traoré în 2022, în incidente catalogate drept „crime de război și crime împotriva umanității”, conform unui raport Human Rights Watch. Între ianuarie 2023 și august 2025, 1.255 de victime au fost atribuite armatei și milițiilor aliate, restul fiind imputate grupurilor jihadiste. Reprezentanții HRW au avertizat că Traoré și șase comandanți militari „ar putea răspunde pentru abuzuri grave” și au solicitat investigarea lor. Raportul documentează atacuri brutale asupra civililor, jafuri, dezlocuiri forțate și psihotraume profunde, inclusiv un incident din decembrie 2023 la Djibo, unde peste 400 de civili au fost uciși. Organizația a cerut Curții Penale Internaționale să demareze o investigație preliminară și îndeamnă partenerii Burkina Faso să impună sancțiuni și să evite cooperarea cu armata țării.
Decidenții Statelor Unite ale Americii au avut discuții cu liderii Danemarcii cu privire la consolidarea prezenței militare în Groenlanda, conform The Telegraph. Discuțiile au loc în cadrul unui pact de apărare din 1951 dintre liderii danezi și ai SUA. Acest acord ar permite americanilor să construiască și să extindă baze militare pe insulă. Purtătoare de cuvânt a Comandamentului Nord al Armatei SUA, Teresa C. Meadows, a declarat că specialiștii militari au în vedere orașele Narsarsuaq, din sudul Groenlandei, care dispune de un port de mare adâncime, și Kangerlussuaq, din sud-vestul insulei, care are deja o pistă lungă, capabilă să primească aeronave de mari dimensiuni. Ambele zone au fost baze americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Războiului Rece, dar au fost preluate de autoritățile daneze și groenlandeze după ce americanii au părăsit Narsarsuaq în anii 1950 și Kangerlussuaq în anii 1990. O mare parte din infrastructura militară a fost demontată, deși ambele locații dispun încă de mici aeroporturi funcționale. În prezent, Pituffik este singura bază militară americană din Groenlanda, situată pe coasta de nord-vest a insulei.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că președintele american Donald Trump slăbește NATO prin faptul că subminează public alianța și crează îndoieli cu privire la angajamentul Washingtonului față de parteneriatul transatlantic, transmite Politico. Trump a criticat dur liderii europeni care au refuzat apelul său la ajutor în timp ce armatele Statelor Unite și Israelului duc război împotriva Iranului. Trump a declarat că ia în considerare serios retragerea din alianță, calificând-o drept un „tigru de hârtie” într-un interviu acordat ziarului The Telegraph. Președintele francez a ripostat la unele comentarii mai personale făcute de președintele Trump, care l-au batjocorit pe liderul francez și pe soția sa, Brigitte Macron. Într-un videoclip postat inițial pe canalul de YouTube al Casei Albe înainte de a fi eliminat, Trump a spus că Brigitte Macron își tratează soțul „extrem de rău” și că președintele francez „încă se recuperează după croșeul de dreapta primit la maxilar”, referindu-se la un incident în care Brigitte Macron a fost surprinsă de camere lovindu-l pe președintele francez în timpul unei vizite în Vietnam anul trecut. Macron a replicat că comentariile lui Trump erau „neelegante” și „nu meritau un răspuns”.
Administrația Trump a amenințat că va impune tarife de 100% producătorilor de medicamente care refuză să își mute producția pe teritoriul SUA sau care nu acceptă să încheie acorduri pentru a oferi americanilor prețuri mai reduse la produsele lor, conform Reuters. Companiile mari au la dispoziție patru luni să își decidă strategia, iar cele mici șase luni. Americanii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. În aceste condiții, Donald Trump a făcut presiuni de la începutul mandatului său asupra producătorilor de medicamente să își reducă prețurile. Prin aceste impuneri companiile farmaceutice vor vinde produsele în SUA la prețuri mai mici, precum în alte state dezvoltate cu care au legături comerciale. SUA au încheiat deja astfel de acorduri cu 17 producători de medicamente, dintre care 13 au fost finalizate, iar patru sunt încă în curs de negociere. Printre marile companii cu care a încheiat acorduri se numără Pfizer și Eli Lilly.
Liderii austrieci au declarat că nu vor participa la operațiunea militară a președintelui american Donald Trump din Orientul Mijlociu, afirmă Politico. Vice-cancelarul țării, Andi Babler, a criticat dur atacurile americano-israeliene asupra Iranului într-o postare pe rețelele de socializare, scriind că austriecii „nu vor să aibă nimic de-a face cu politica de haos a lui Trump și cu războiul său, care ne va aduce următoarea criză energetică”. Decidenții austrieci au anunțat că interzic avioanelor militare americane implicate în conflictul cu Iranul să utilizeze spațiul său aerian, invocând legea neutralității țării. „Au existat într-adevăr cereri și acestea au fost refuzate încă de la început”, a declarat colonelul Michael Bauer, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Conform legislației austriece, toate zborurile militare străine trebuie să solicite permisiune și să-și declare scopul înainte de a intra în spațiul aerian al țării. Solicitările legate de conflicte active sunt respinse, dar misiunile de tranzit de rutină sau de antrenament pot fi aprobate de la caz la caz.
