Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina Florentina Dincă
TITLURILE ZILEI
Un avion al companiei egiptene, Egypt Air, care transporta 66 de pasageri de la Paris la Cairo, s-a prăbușit în apele Mării Mediterane, informează Reuters. Ministerul Aviației Civile din Egipt a declarat că autoritățile elene au găsit la 370 de km sud de insula Creta materiale plutitoare și o vestă de salvare care ar putea fi din avion. Prim-ministrul egiptean, Sherif Ismail, a declarat că este prea devreme pentru a exclude orice explicație privind accidentul, luându-se astfel în considerare chiar și o posibilă acțiune teroristă. Aceasta pare mai probabilă decât o defecțiune tehnică sau o eroare umană, conform declarațiilor ministrului aviației civile. Aeronava transporta 56 de psageri, printre care se aflau și trei copii, și zece membri ai echipajului. Dintre aceștia, 30 erau egipteni, 15 francezi, iar 10, cetățeni ai altor țări. Casa Albă a declarat că printre dispăruți se numără și un consilier pe probleme de securitate și combaterea terorismului al președintelui american Barak Obama.
Două avioane de luptă chineze au interceptat un avion american militar de recunoaștere deasupra Mării Chinei de Sud, conform declarațiilor Pendagonului, relatează Reuters. Beijingul a criticat acținuea SUA, căreia i-a cerut să înceteze supravegherea aeriană în apropierea Chinei. Incidentul va crește probabil tensiunile dintre cele două state în controversata problemă a spațiului aerian internațional și a navigației în apele asiatice. Interesele Beijingului în Marea Chinei de Sud se suprapun cu pretențiile altor state precum: Filipine, Taiwan, Brunei și Malaezia. Dispute există, de asemenea, între SUA, care acuză Beijingul de militarizarea mării, prin crearea de insule artificiale, și Beijing, care ripostează, la răndul său, criticând creșterea numărului de patrule și exerciții navale efectuate de SUA în Asia. Pentru a evita escaladarea unor noi incidente, SUA și China au anunțat în 2015 că vor încheia acorduri ce vizează reguli comune de reglementare a comportamentului militar în spațiul aerian.
Partidul AKP din Turcia l-a ales pe Binali Yildimir în calitate de candidat la postul de prim-ministru, la două săptămâni după disputa dintre președinte și prim-ministrul Ahmet Davutoglu, care l-a determinat pe acesta din urmă să deminioneze, relatează BBC. Binali Yildimir este în prezent ministru al transporturilor și este văzut drept un apropiat al președintelui Erdogan. Yildimir a declarat că va lucra în „armonie totală” cu președintele și cu celelalte structuri ale partidului. Învestirea noului candidat, ca lider al Partidului AKP, va avea loc duminică în cadrul unui congres extraordinar. Yildirim va prelua automat și rolul de prim-ministru.
Uniunea Europeană este pe cale să-și reînnoiască sancțiunile economice asupra Rusiei pentru implicarea acesteia în criza din Ucraina, informează Reuters. Pentru a menține în vigoare sancțiunile existente, UE are nevoie de unanimitate, ceea ce ridică semne de întrebare în condițiile în care unitatea blocului european a fost din ce în ce mai testată în această privință. Șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, a declarat joi ziarului german, Die Welt, că se așteaptă ca sancțiunile energetice, financiare și de apărare să fie reînnoite în luna iulie. UE a sancționat Rusia ca urmare a anexării de către aceasta a peninsulei Crimeea, în martie 2014. Măsurile au fost intensificate mai târziu, ca urmare a implicării Kremlinului în sprijinirea rebelilor din estul Ucrainei, într-un conflict în care 9.000 de persoane au fost ucise. Decizii cu privire la prelungirea sancțiunilor se vor lua și în cadrul summit-ului G7 din Japonia, care va avea loc pe 26-27 mai, întrucât SUA și UE urmăresc să mențină o poziție comună cu privire la Rusia.
Locuitorii din China, Germania și Marea Britanie au o atitudine primitoare față de refugiați, conform unor clasificări publicate de organizația pentru drepturile omului Amnesty International, relatează Al Jazeera. La cealaltă extremă se situează Rusia, Indonezia și Thailanda, care sunt cele mai puțin primitoare țări din cele 27 chestionate în cadrul unui studiu Refugees Welcome Index, care a măsurat nivelul de accepatre publică a refugiaților. La nivel global, s-a constatat că o persoană din 10 ar fi dispusă sau pregătită să accepte să găzduiască un refugiat. Conflictul din Siria durează de 5 ani și a declanșat o criză majoră de refugiați în Orientul Mijlociu și Europa. Milioane de oameni s-au deplasat în întreaga lume în fiecare an, din cauza conflictelor și a dezastrelor.
Israelul își intensifică eforturile de a prelua controlul asupra siturilor de patrimoniu și a antichităților palestiniene din teritoriile ocupate prin încălcarea dreptului internațional, informează Al Jazeera. Experții au reiterat criticile formulate împotriva Israelului într-o rezoluție recentă adoptată de către UNESCO, agenția Națiunilor Unite, care a acuzat Israelul că interferează cu locurile sfinte din zonele ocupate. Rezoluția a declanșat o adevărată furtună diplomatică, care a escaladat în weekend, când prim-ministru, Benjamin Netanyahu, a anunțat că a respins un plan francez de pace din cauza sprijinului pe care Franța l-a acordat rezoluției. Cu toate acestea, arheologii au declarat că inițiativa UNESCO subestimează amploarea problemei cu care se confruntă siturile palestiniene de patrimoniu. În conformitate cu rezoluția, Palestina va fi în măsură să desemneze două dintre cele 14 situri drept obiecte ale patrimoniului mondial, în cadrul unei proceduri rapide.
Sub presiune internațională, parlamentul macedonean a modificat joi legea care i-a permis președintelui, Gjorge Ivanov, să grațieze mai mult de 50 de persoane implicate într-un scandal de interceptarea a telefoanelor mobile, care a zguduit politica macedoneană, relatează Reuters. Fosta Republică Iugoslavă a fost în criză încă din februarie 2015, când opoziția l-a acuzat pe prim-ministru de atunci, Nikola Gruevski, și pe șeful serviciilor de informații, de interceptarea telefoanelor mobile a mai mult de 20.000 de oameni. În cadrul unui acord intermediat de UE, politicienii macedoneni au fost de acord să numească un procuror special pentru a investiga scandalul și a organiza alegeri anticipate. Măsura de grațiere a determinat ca trei dintre cele patru partide ale Macedoniei să boicoteze alegerile programate pe 5 iunie, iar ca urmare a votului din parlament, președintele va trebui să revoce în termen de 30 de zile grațierile. De asemenea, NATO și UE, a căror membră Macedonia aspiră să devină, au avertizat administrația de la Skopje să facă demersurile necesare pentru a revoca grațierile căt mai curând.
Un sindicat din Nigeria a lansat o grevă generală, miercuri, în semn de protest față de creșterea planificată la prețul combustibilului, informează The Guardian. Guvernul intenționează să ridice subvențiile costisitoare la combustibil și astfel să cauzeze o creștere a prețurilor cu până la două treimi, într-o încercare de a atenua grava criză economică din ultimele decenii. Un alt val de greve a avut loc și în 2012, când guvernul a eliminat subvențiile la combustibil. O scădere a prețului petrolului a afectat în mod negativ rezervele valutare ale Nigeriei, care se bazează pe vânzările brute pentru aproximativ 70% din venitul național. Banca centrală a adopatt o rată de schimb fixă pentru a proteja o eventuală epuizare a rezervelor.
Trecerea unui proiect de lege prin care Arabia Saudită ar fi expusă la o acțiune în justiție pentru orice rol jucat în atentatele din 11 septembrie a fost salutată ca o „mare victorie” de către susținători, informează The Independent. Actul de Justiție împotriva Susținătorilor Terorismului este un proiect de lege care a fost adoptat de Senatul SUA în unanimitate, marți, și ar putea oferi acum acces la informații clasificate despre implicarea Arabiei Saudite în distrugerea Turnurilor Gemene, în 2001. Proiectul de lege a ridicat tensiuni între SUA și Arabia Saudită, care neagă orice implicare sau sponsorizare a atacurilor teroriste din 11 septembrie. În acest context, s-a deschi și o luptă între Congres și Casa Albă, care a amenințat că se va opune legislației.
Inundațiile și alunecările de teren din Etiopia au ucis în ultima lună peste 100 de persoane, după cum declară oficialii guvernamentali, informează Al Jazeera. Potrivit ONU, peste 20.000 de familii au rămas fără adăpost. Organizațiile de ajutor umanitar anticipează continuare inundațiilor care va crește numărul de oameni deplasați în alte zone. Inundațiile au afectat, de asemenea, și distribuirea ajutoarelor vitale pentru zonele afecatate de cea mai gravă secetă din ultimele decenii.
