Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristiana Mitran și Ionela Păpurică
Susţinerea publică a preşedintelui Donald Trump a atins cel mai scăzut nivel de la ocuparea postului de preşedinte, potrivit unui sondaj realizat de Reuters, publicat vineri, după ce Trump a fost acuzat de manipularea informaţiilor clasificate şi de interzicerea unei investigaţii a FBI. Sondajele de opinie din 14-18 mai au arătat că 38% dintre adulţi îl susţin pe Trump, în timp ce 56% îl dezaprobă. Restul de 6% au avut “sentimente mixte”. Se pare că americanii şi-au retras sprijinul pentru Trump după o săptămâna tumultuoasă de evenimente la Casă Albă, în timpul căreia preşedintele a luptat împotriva unei serii de ştiri critice care au generat îngrijorări cu privire la legăturile administraţiei sale cu Rusia. Săptămâna a început cu dezvăluirea că Trump a împărtăşit informaţii clasificate cu diplomaţii ruşi într-o întâlnire privată. Aceasta a fost urmată de rapoartele potrivit cărora fostul director al Biroului Federal de Investigaţii, James Comey, pe care Trump l-a concediat recent, a scris memorii, exprimându-şi îngrijorarea că preşedintele a făcut presiuni asupra lui pentru a înceta să investigheze legăturile din campania lui Trump cu Rusia. În cursul săptămânii, Departamentul de Justiţie l-a numit fostul director al FBI, Robert Mueller, pentru a supraveghea o anchetă independentă privind contactele dintre Rusia Trump în timpul campaniei prezidenţiale. În timp ce Trump rămâne popular printre membrii propriului său partid, mulţi alţi republicani par să-şi fi retras sprijinul pentru preşedinte în ultima săptămână. Printre republicani, 23% l-au dezaprobat Trump în ultimul sondaj, numar aflat în creştere de la 16% în acelaşi sondaj realizat săptămâna trecută.
Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a declarat vineri că orice soluţie militară la criza din Coreea de Nord ar fi “tragică la o scară incredibilă”, iar Washingtonul lucrează la nivel internaţional pentru a găsi o soluţie diplomatică pentru această problemă, relatează Reuters. Coreea de Nord a respins toate apelurile de a-şi înceta programele nucleare şi balistice, chiar şi cele venite din partea Chinei, singurul său aliat major, numindu-le ”autoapărare legitimă”. Coreea de Nord lucrează pentru a construi o rachetă cu focos nuclear capabilă să lovească teritoriul american, iar experţii declară că testarea de duminică a unei noi rachete a fost un pas important în această direcţie. ”Vom continuă să rezolvăm problema”, a declarat Mattis într-o conferinţă de presă a Pentagonului. ”Dacă se va ajunge la o soluţie militară, aceasta va fi tragică la o scară incredibilă. Facem eforturi să lucrăm cu ONU, să lucrăm cu China, să lucrăm cu Japonia, să colaborăm cu Coreea de Sud pentru a încerca să găsim o cale de ieşire din această situaţie”. Remarcile secretarului apărării au fost dovada că administraţia preşedintelui Donald Trump va încerca să excludă toate alternativele înainte de a apela la acţiuni militare pentru a forţa mâna Phenianului. Statele Unite, care au 28.500 de soldaţi în Coreea de Sud pentru a se proteja împotriva ameninţării nord-coreene, a cerut Chinei să facă mai multe presiuni asupra vecinilor de la Phenian.
Mass-media îl atacă pe Jeremy Corbyn mult mai mult decât pe Theresa May în campania electorală, potrivit unei noi analize a Universităţii Loughborough, relatează The Independent. O “majoritate considerabilă” a rapoartelor privind Laburiştii este critică faţă de partid şi faţă de manifestul său. Ziarele sunt mult mai echilibrate în reflectarea conservatorilor, arată raportul, evaluarea pozitivă şi negativă echilibrandu-se reciproc. Mai mult, atacurile asupra partidului lui Jeremy Corbyn provin din partea celor mai populare ziare The Sun şi Daily Express. Mail şi The Times au fost, de asemenea, ostile Laburiştilor, dar au echilibrat această poziţie cu raportarea pozitivă faţă de conservatori. De regulă, chiar şi ziarele pro-laburiste s-au concentrat pe atacarea partidelor pe care nu le susţin, mai degrabă decât pe o acoperire pozitivă a celui pe care îl susţin. Concluziile provin din cea de-a doua ediţie a ştirilor săptămânale ale Centrului de Cercetare în Comunicaţii şi Cultură din Loughborough privind rapoartele naţionale ale alegerilor. Spre deosebire de săptămâna anterioară, universitatea a constatat că laburiştii apar mult la TV şi în ştiri. Totuşi, problemele care domină această campanie s-au schimbat, cu Brexitul pierzându-şi din importanță .Cu toate acestea, chestiunile pentru care conservatorii luptă în alegeri sunt larg dezbătute. În cea de-a doua săptămână de campanie, laburiştii au avut mai mult succes în abordarea chestiunilor centrale – bunăstarea socială şi sănătatea – pe agenda de ştiri.
Parlamentul german a adoptat o legislaţie care facilitează deportarea solicitanţilor de azil care nu au primit aprobarea şi monitorizarea celor consideraţi periculoşi într-o acţiune care a fost criticată de partidele de opoziţie şi de grupurile de drepturi ca un atac asupra drepturilor refugiaţilor, relatează Al Jazeera. Conform legislaţiei adoptate de Bundestag joi, autorităţile germane vor putea reţine refugiaţii care urmează să fie deportaţi timp de 10 zile, nu doar patru, şi îi vor putea monitoriza prin brăţară la gleznă pe cei consideraţi ca fiind periculoşi. Legislaţia restricţionează, de asemenea, libertatea de circulaţie a tuturor solicitanţilor de azil care nu au primit aprobarea de azil. Legea acordă agenţiei federale pentru refugiaţi BAMF şi altor organisme guvernamentale o mai mare libertate de a folosi şi de a împărtăşi datele obţinute din telefoanele mobile ale migranţilor. Organizaţia refugiaţilor Pro Asyl a criticat măsurile, spunând că au luat refugiatiilor dreptul la confidenţialitate. Thomas de Maiziere a făcut referire la noile măsuri ca la “o concluzie a eforturilor de a întări legile privind azilul în această legislatură“. Măsurile au fost decise parţial ca răspuns la atacul unui terorist al unui terorist cu un camion, din decembrie anul trecut, în urma căruia 12 persoane și-au pierdut viața.
Iranul a continuat să ţină deschise secţiile de votare pentru câteva ore în plus, după ce foarte mulţi iranieni s-au grăbit să voteze la alegerile prezidenţiale, un impuls de care ar putea beneficia Hassan Rouhani, informează The Telegraph. Întrecerea electorală îl pune pe moderatul Rouhani, care doreşte să normalizeze relaţiile cu Occidentul, împotriva judecătorului ultraconservator, Ebrahim Raisi, care spune că preşedintele a vândut valorile revoluţiei islamice iraniene către duşmanii săi. Rouhani se afla pe prima poziţie în preferinţe, dar cursa a devenit neaşteptat mai strânsă după ce un candidat conservator a renunţat la începutul acestei săptămâni pentru lăsa loc pentru Raisi în cursa electorală. Pentru iranienii obişnuiţi, alegerile reprezintă o alegere clară între viziunile concurente ale ţării. Rouhani, în vârstă de 68 de ani, care a făcut o înţelegere cu puterile mondiale în urmă cu doi ani pentru a reduce programul nuclear al Iranului în schimbul ridicării majorităţii sancţiunilor economice, a declarat că ”hardlinerii” trebuie să fie ţinuţi departe de pârghiile diplomatice ale Iranului în acest moment delicat în relaţiile cu SUA. În ciuda implicaţiilor globale, economia a dominat campania. Raisi l-a acuzat pe Rouhani de gestionarea defectuoasă a economiei şi a călătorit în zonele sărace unde au fost organizate mitinguri, promiţând mai multe beneficii sociale şi locuri de muncă. Clericul în vârstă de 56 de ani, care deţine cea mai bogată organizaţie de caritate din lumea musulmană, a obţinut şi votul conservatorilor. După numărătoarea voturilor, autoritățile iraniene au anunțat că moderatul Hassan Rouhani, președintele în funcție, a obținut un nou mandat după primul tur de scrutin, obținând circa 58% din voturi.
Vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Statele Unite a provocat o situație tensionată între protestatari și cetățenii turco-americani care s-au adunat pentru a-l saluta pe acesta, relatează CNN. Ambasada Turciei a susținut că protestatarii erau afiliați Partidului Muncitorilor din Kurdistan, un grup separatist din Turcia, și că turcii americani doar s-au apărat împotriva violențelor. Ultimele filmări îl arată pe Erdogan cum se uită spre grupul de protestatari bătuți de oficialii de securitatee turci în afară ambasadei țării la Washington. Doi membri ai detașamentului de securitate al lui Erdogan au fost reținuți în timpul altercărilor și eliberați ulterior, aceștia întorcându-se în Turcia cu Erdogan. Senatorul John McCain a cerut expulzarea eliminarea ambasadorului turc din SUA, cerând ca persoanele vinovate de agresiuni fizice să fie aduși în fața justiție.
Două aeronave SU-30 din China au realizat o interceptare a unei aeronave americane destinată să detecteze radiații în timp ce zbura în spațiul aerian internațional peste Marea Chinei de Est, caracterizată drept ”neprofesionistă” de armata americană, informează Reuters. Deși armata americană nu este de acord cu mijloacele folosite de China, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din SUA, Lori Hodge a declarat că sunt folosite canale diplomatice și militare în mod adecvat. Tot acesta a susținut faptul că afirmațiile armatei americane a incidentului au la bază rapoartele inițiale ale echipajului american de la bordul avionului WC-135, interceptat de cele două aeronave chineze. Ministerul Apărării dinn China a declarat că navele militare americane și aeronavele care efectuează în mod frecvent supravegherea din Marea Chinei de Sud reprezintă cauza principală a problemelor de siguranță dintre China și Statele Unite pe mare și în aer.
Reducerea migrației la doar câteva zeci de mii de persoane anual ar putea avea consecințe negative asupra economiei britanice, conform unui raport care politicii promovate de premierul Theresa May, relatează The Independent. Raportul realizat de Global Future arată că o cifră de migrație care depășește 200.000 ar fi necesară pentru a evita prăbușirea unor sectoare economice. Marea Britanie se apropie de ocuparea deplină a forței de muncă, are o populație îmbătrânită și o creștere redusă a productivității. Gurnek Bains, fondatorul grupului Global Future, a declarat că o reducere a imigrației ar afecta negativ economia, afacerile, finanțele și serviciile publice din Marea Britanie.
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, urmărit în SUA pentru divulgarea unui val de documente militare și diplomatice, a obținut o primă victorie în Suedia, după ce autoritățile au decis să renunțe la investigația privind acuzațiile de viol aduse acestuia, relatează BBC. Assange a declarat că nu va ierta și nu va uita încercările de a fi arestat pentru viol, care l-au determinat să solicite azil în ambasada Ecuadorului de la Londra. Acesta a preferat să rămână în ambasadă, deoarece se teme că o posibilă extrădare în Suedia va atrage după sine extrădarea în SUA. Anularea investigației pentru viol este considerată de Assange ca o victorie pentru sistemul ONU al drepturile omului, deși nu pot fi uitați cei șapte ani de detenție fără acuzare, acesta oferind un atac la adresa guvernelor occidentale și ale Uniunii Europene. Vor avea loc discuții între autoritățile britanice și personalul juridic al lui Assange pentru rezolvarea situației, atât în Marea Britanie cât și în SUA.
Aproximativ 5.000 de persoane au ieșit să protesteze în marile orașe din Brazilia față de decizia președintelui Michel Temer de a nu se retrage, chiar dacă este acuzat pentru implicare directă în scandalul de luare de mită, informează Russia Today. Adunați la Rio de Janeiro, protestatarii cer alegeri directe, unii dintre aceștia acționând violent prin aruncarea de sticle și petarde în poliția militară. Demonstanții s-au adunat și în fața clădirii parlamentului, unde aceștia neagă condiția politică, morală și legitimitatea guvernului. Conflictele politice din Brazilia au fost declanșate de lansarea înregistrărilor audio, care arătau că președintele și aliații săi apropiați s-au angajat în scheme de mituire, aceste înregistrări fiind lansate ca parte a unei înțelegeri în cadrul unui caz în care a fost implicată cea mai mare companie de procesare a cărnii, JBS.
