Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Ron DeSantis a decis să-și depună actele pentru candidatura la alegerile prezidențiale din 2024 la Comisia Electorală Federală, potrivit unor surse neoficiale, raportează ABC News. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, este așteptat să-și anunțe săptămâna viitoare o candidatura pentru nominalizarea republicană la președinție. Echipa sa și-a intensificat operațiunile în ultimele săptămâni, inclusiv prin angajarea de personal și stabilirea unui spațiu de birouri în Tallahassee. DeSantis a ținut joi după-amiază o convorbire telefonică cu donatori și susținători, în care l-a înfruntat direct pe Donald Trump. La sfârșitul săptămânii trecute, el a fost în Iowa și le-a vorbit alegătorilor republicani, spunându-le că este timpul ca partidul să meargă înainte și să aleagă o “alternativă pozitivă”. DeSantis este considerat de către majoritatea sondajelor de opinie, principalul rival al lui Donald Trump în cursa pentru nominalizarea din partea partidului republican la președinția Statelor Unite.
Cancelarul german Olaf Scholz a programat o vizită oficială duminică la Seul pentru a se întâlni cu președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, raportează Deutsche Welle. El urmează să viziteze Zona Demilitarizată, care marchează granița cu Coreea de Nord. După vizită, Scholz va participa la un dineu oferit de liderul sud-coreean, înainte de a pleca spre Germania în cursul aceleiași seri. Scholz și Yoon au o serie de preocupări comune de abordat în cadrul discuțiilor, inclusiv provocările de securitate regională în Asia de Nord-Est și războiul din Ucraina. Este posibil ca Scholz să încerce să facă presiuni asupra Seulului pentru a furniza echipament militar Kievului aflat în dificultate, lucru pe care administrația lui Yoon a fost reticentă să îl facă. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale oficiale între Germania și Coreea de Sud și de la semnarea Tratatului de Prietenie, Comerț și Navigație în 1883. Se zvonește că Yoon va încerca să propună o colaborare mai strânsă cu companiile germane în domeniul comerțului și al investițiilor, inclusiv în domeniul energiilor regenerabile.
Siria a fost primită înapoi în Liga Arabă după mai bine de un deceniu de izolare, informează Al-Jazeera. Președintele Siriei, Bashar Al-Assad, a participat la cel de-al 32-lea summit al blocului regional, la Jeddah pentru prima dată de la suspendarea Siriei în 2011. El a făcut apel la neamestec în afacerile interne ale statelor arabe și a remarcat pericolul emergent al ,,gândirii otomane expansioniste”. Readmisia lui al-Assad în Liga Arabă este un semnal puternic că izolarea Siriei a luat sfârșit, reflectând o schimbare importantă în modul în care actorii regionali privesc supraviețuirea guvernului lui Assad. Națiunile arabe îl “reabilitează” pe președintele sirian, Emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, și premierul algerian Ayman Benabderrahmane au salutat revenirea Siriei în Liga Arabă. Unele state arabe au făcut presiuni pentru a pune capăt izolării lui al-Assad, în timp ce altele s-au opus unei normalizări până la soluționarea definitivă a conflictului din Siria.
Liderii Grupului celor Șapte (G7) s-au întrunit în orașul japonez Hiroshima, pentru a discuta despre situația securității internaționale, dar și despre sprijinul oferit Ucrainei pentru a o proteja de agresiunea rusă, relatează Deutsche Welle. În cadrul reuniunii membrii G7 au discutat despre eforturile europene de a intensifica producția de muniție și procesul de aderare al Ucrainei la blocul NATO. Într-o declarație comună, liderii G7 au declarat că „impun noi sancțiuni și măsuri pentru a crește costurile pentru Rusia și pentru cei care îi susțin efortul de război”, pentru a „înfometa mașinăriile de război ale Rusiei”. Inițiativele de pace și responsabilitate ale oficialilor din Kiev au fost, de asemenea, negociate, la fel ca și problema tancurilor, dar și problema întreținerii pe teren a echipamentelor militare deja existente. Totodată, premierul britanic, Rishi Sunak, a anunțat interzicerea diamantelor rusești și a importurilor de metale din Rusia spre Marea Britanie, inclusiv cupru, aluminiu și nichel. De asemenea, Marea Britanie va viza alte 86 de persoane și companii implicate în complexul militar-industrial. Întrunirea Grupului celor Șapte este încă în plină desfășurare, astfel că președintele ucrainean, Volodimir Zelenskiy, va participa duminică la summitul G7 de la Hiroshima.
Aproximativ 20 de persoane au fost ucise într-o serie de raiduri, organizate de auxiliarii civili ai armatei, în satele din nordul tulburat de conflict al Burkina Faso, informează France24. Conform declarațiilor mai multor surse de securitate și rezidenților locali, în jurul orei 5 dimineața, mai multe grupuri armate au atacat satele Pelle, Zanna și Nongfaire, un bilanț de aproximativ 20 de persoane ucise. De-a lungul timpului mai multe ONG-urilor au menționat în spațiul public că violența extremă de pe teritoriul statului a dus la moartea a peste 10.000 de persoane atât civili, cât și militari, iar aproximativ două milioane de persoane au fost strămutate forțat. După cea mai recentă lovitură de stat din 30 septembrie 2022, Ibrahim Traore, președintele de tranziție al Burkinei, și-a stabilit obiectivul de a recuceri 40% din teritoriul țării, care este controlat de jihadiștii afiliați Al-Qaeda și grupării Statului Islamic. Burkina Faso, care s-a confruntat cu două lovituri de stat militare în 2022, se luptă cu o insurgență jihadistă provenită din Mali în 2015.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy, a participat la un summit al Ligii Arabe, pentru a consolida relațiile bilaterale și legăturile Ucrainei cu lumea arabă, informează BBC. Zelenski s-a angajat în propunerea unui plan de pace în zece puncte și le-a cerut liderilor arabi să colaboreze direct cu Ucraina, fără intermediari. Totodată, el i-a acuzat pe unii lideri arabi că ignoră ororile invaziei Rusiei în țara sa și i-a îndemnat pe toți participanții „să arunce o privire critică” asupra războiului. În cadrul summitului, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cu care a discutat despre menținerea relațiilor bilaterale dintre cele două state, menționând că liderii arabi ar trebui să se bazeze pe reconciliere înaintea summitului. În aceași zi, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat pentru televiziunea de stat că deciziile „importante” vor fi luate la G7 și că „prezența președintelui este absolut esențială pentru apărarea intereselor Ucrainei”. Experții politici susțin că statele arabe au rămas în mare măsură neutre în privința invaziei Ucrainei de către Rusia, multe dintre ele menținând legături strânse cu guvernul de la Moscova.
Negociatorii președintelui american, Joe Biden, au ținut tratative cu membrii partidului republican pentru un nou acord cu privire la creșterea limitei de împrumut al Statelor Unite ale Americii, pentru a rezolva criza plafonului datoriei naționale, menționează France24. Într-un comunicat prezentat de oficialii de la Casa Albă se menționează că, în urma negocierilor, au rămas încă probleme semnificative nerezolvate între cele două părți referitoare la buget. Republicanii insistă că Biden ar trebui să opteze pentru reducerea mai multor cheltuieli de stat, în timp ce democrații susțin o creștere a limitei de împrumut fără condiții. Discuțiile sunt văzute de democrați ca o oportunitate de a aborda viitorul buget înainte de 1 iunie, când Trezoreria estimează că SUA ar putea întâmpina dificultăți în plata datoriilor, având consecințe economice grave. Președintele american Joe Biden, aflat la summitul G7 al liderilor mondiali în Japonia, va întrerupe vizita oficială și se va întoarce duminică la Washington pentru a încerca să obțină un acord între cele două părți.
Procuratura Generală a Rusiei a calificat mai multe ONG-uri, organizații mass-media și persoane independente drept agenți străini, o amenințare la adresa fundamentelor ordinii constituționale și securității țării, menționează Deutsche Welle. Conform declarațiilor oficiale ale procuraturii, eforturile Greenpeace au avut ca scop „destabilizarea situației social-politice și încercarea de a schimba puterea în țară într-un mod neconstituțional” și „sunt însoțite de promovarea activă a unei poziții politice, încercări de amestec în treburile interne ale statului, dar și subminarea fundamentelor economice ale acestuia”. În acest context, presa independentă și majoritatea grupurilor pentru drepturile omului sunt forțate să-și oprească activitatea , iar majoritatea figurilor cheie ale opoziției sunt în spatele gratiilor sau aflate în exil. Totodată, mai multe grupuri implicate în promovarea activă a unei poziții politice, diferite față de cea a statului, nu mai dețin autorizația de a mai opera în țară. La un an după declanșarea războiului ruso-ucrainean, autoritățile ruse duc suprimarea libertăților în țară la cote fără precedent.
Mai mulți protestatari pro-europeni din Tbilisi, capitala Georgiei, s-au opus mișcării guvernului de a permite zboruri zilnice către Moscova și viceversa, informează BBC. Protestatarii au ținut pancarte pe aeroportul din Tbilisi, Georgia, pe care scriau „Nu ești binevenit”, făcând referire la primul zbor direct de aproape patru ani a sosit din Rusia spre Georgia. „Beneficiarii sunt cetățenii noștri care trebuie să facă o ocolire cu un cost triplu”, a declarat Irakli Kobakhidze, președintele partidului de guvernământ, Visul Georgian. Astfel, după ce Guvernul Georgiei a aprobat revenirea zborurilor directe din Rusia, peste 100 de organizații georgiene au menționat în spațiul public că este un „sabotaj direct” al aspirațiilor țării lor de a adera la Uniunea Europeană. Totodată, mai mulți georgieni speră ca oficialii de la Bruxelles să aprobe solicitarea Georgiei de a deveni stat candidat în cursul acestui an. Rusia a ridicat, de asemenea, restricțiile de intrare de 20 de ani pentru cetățenii georgieni, permițându-le să viziteze până la 90 de zile fără viză. Actualmente, cele două țări nu au ajuns în punctul unor negocieri diplomatice, iar după războiul din 2008, aproximativ 20% din teritoriul recunoscut internațional al Georgiei rămâne încă sub ocupația rusă.
