Material realizat de Carmen Toader și Cristian Baciu
Experții Fondului Monetar Internațional au avertizat că economia globală s-a confruntat cu riscuri semnificative generate de intensificarea tensiunilor comerciale și de posibilitatea unei inversări bruște a creșterii uriașe a inteligenței artificiale, relatează BBC. În cel mai recent studiu, a fost evidențiat faptul că economia mondială a rămas relativ stabilă și rezilientă, prognozând o creștere de 3,3%, peste estimarea anterioară. Cu toate acestea, oficialii instituției au subliniat că perspectivele nu sunt foarte promițătoare, fiind afectate de incertitudini geopolitice, protecționism și supraevaluarea piețelor financiare. Reprezentanții FMI au atras atenția că o corecție chiar și moderată a piețelor ar fi putut reduce consumul și investițiile. Totodată, aceștia au reafirmat importanța independenței băncilor centrale, avertizând că subminarea acestora ar putea cauza o inflație mai ridicată.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat luni dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor anticipate, potrivit CNN. Aceasta s-a angajat să suspende timp de doi ani taxa de consum de 8% aplicată alimentelor, măsură menită să atenueze impactul creșterii costului vieții asupra populației. Propunerea a stârnit îngrijorări serioase privind starea finanțelor publice, într-un context în care datoria externă a Japoniei era deja ridicată. Sanae Takaichi a declarat că suspendarea taxei nu urma să fie finanțată prin folosirea datoriei publice, ci prin reevaluarea subvențiilor existente, promițând o schimbare de direcție către politici fiscale mai expansioniste. Anunțul a alimentat temerile investitorilor privind inflația și sustenabilitatea fiscală, în timp ce opoziția a intensificat apelurile pentru reducerea sau eliminarea taxei pe consum înaintea alegerilor programate pentru 8 februarie.
Oficialii din India și Emiratele Arabe Unite au încheiat o serie de acorduri menite să consolideze parteneriatul strategic dintre cele două țări și să dubleze profitul în urma comerțului la 200 de miliarde de dolari până în 2032, potrivit AP. Președintele EAU, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, s-a întâlnit la New Delhi cu premierul Narendra Modi, pentru a discuta despre o eventuală cooperare comercială și militară dintre cele două țări. Relațiile economice dintre cele două state s-au intensificat după acordul economic din 2022, comerțul aducând deja 100 de miliarde de dolari în PIB-ul Indiei și Emiratelor Arabe Unite. Vizita a avut o semnificație specială în contextul instabilității regionale din Asia de Vest și al tensiunilor legate de Iran, Yemen și Gaza și a evidențiat dorința ambelor state de a coopera pentru a inspira stabilitate într-un mediu geopolitic tot mai volatil.
În 2025, autoritățile iraniene au executat aproximativ 1.500 de persoane, aproape jumătate dintre ele pentru infracțiuni legate de droguri, potrivit reprezentanților ONU, relatează Euronews. Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că execuțiile au fost folosite ca „instrument de intimidare statală”, afectând în special minoritățile etnice și migranții. Majoritatea pedepselor nu respectau standardele internaționale pentru ceea ce ar fi trebuit să constituie o infracțiune gravă, iar unele vizau persoane condamnate pentru fapte comise în copilărie. Creșterea bruscă a execuțiilor în Iran, dar și în alte state, cum ar fi Arabia Saudită sau SUA, a dus la o majorare alarmantă a pedepsei capitale la nivel global. Oficialii ONU au criticat secretomania și au subliniat că aceste execuții nu descurajează nicidecum criminalitatea.
Populația din Yemen s-a confruntat cu cea mai gravă criză alimentară de la 2022, afectând peste 18 milioane de oameni, au avertizat organizațiile umanitare, conform Al-Jazeera. Conflictul civil, implicarea statelor din regiune, prăbușirea economică și tăierile drastice ale ajutorului umanitar primit au amplificat foametea în 2026. Guvernul a estimat că un milion de persoane în plus față de numărul inițial au fost expuse riscului de foame extremă, iar peste 40.000 ar putea fi afectate de secetă acută în patru regiuni ale țării în următoarele două luni. Anii de război au distrus mijloacele de trai și accesul la servicii de bază, în timp ce programele nutriționale vitale de la nivel național au primit sub 10% din finanțarea necesară. Oficialii au avertizat că situația s-a degradat rapid și au cerut o intervenție imediată pentru a preveni o catastrofă umanitară.
Președintele rus, Vladimir Putin, a primit o invitație din partea președintelui american Donald Trump de a se alătura „Consiliului pentru Pace” pentru Gaza, relatează Euronews. Casa Albă a invitat mai multe figuri politice internaționale să facă parte din consiliu, însă invitația către Putin este probabil să stârnească surprindere, întrucât războiul rus împotriva Ucrainei urmează să împlinească patru ani, iar liderul rus pare reticent la un acord de pace. Este neclar câți lideri au fost invitați să se alăture consiliului, dar o mențiune făcută de Trump în scrisorile de invitație sugerează că acesta ar putea acționa ca un rival al Consiliului de Securitate al ONU. Este de așteptat ca oficialii Statelor Unite să anunțe o listă oficială a membrilor consiliului în următoarele zile, probabil la conferința Forumului Economic Mondial din Davos, Elveția.
Președintele american Donald Trump i-a transmis prim-ministrului Norvegiei, Jonas Gahr Støre, că nu se mai simte obligat să „se gândească doar la pace” după ce nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, relatează Euronews. În mesaj, Trump s-a lăudat că ar fi oprit opt războaie, deși unele dintre ele nu au durat mai mult de câteva zile, iar cel dintre Egipt și Etiopia nu a implicat focuri de armă. Ultimul conflict pe care susține că l-a oprit a fost cel dintre Israel și Hamas în Gaza. Este neclar de ce Trump a transmis un mesaj prim-ministrului norvegian, întrucât premiul este acordat de către Comitetul Nobel Norvegian, nu de guvernul Norvegiei. Mesajul a apărut în contextul crizei diplomatice dintre administrația Trump și oficialii Uniunii Europene legată de Groenlanda.
Hackerii au întrerupt transmisiunile televiziunii de stat din Iran pentru a difuza imagini și mesaje susținând prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, relatează Euronews. Mesajele difuzate au inclus apeluri către forțele de securitate de a nu îndrepta armele împotriva populației și să se alăture protestatarilor. Difuzările au avut loc duminică seara pe mai multe canale controlate de Islamic Republic of Iran Broadcasting, care deține monopolul pe televiziunea publică. Hackerii au arătat două videouri cu Pahlavi, dar și cadre cu forțe de ordine în uniforme care păreau a fi polițiști. Statul iranian a recunoscut că semnalul a fost perturbat în unele zone de o sursă necunoscută, dar nu a comentat conținutul transmis.
Oficialii Uniunii Europene au încercat să detensioneze criza declanșată de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, dar au pregătit în paralel opțiuni de ripostă dacă Washingtonul ar introduce tarife împotriva statelor membre, relatează Euronews. Bruxelles-ul a încercat să mențină dialogul deschis și să evite o escaladare economică, însă a analizat măsuri precum reactivarea tarifelor suspendate și folosirea instrumentului de contracarare a acțiunilor coercitive. Disputa a fost considerată un test politic major pentru solidaritatea europeană și pentru abilitatea Bruxelles-ului de a răspunde coerent presiunii americane, în timp ce liderii au avertizat că blocul trebuie să rămână ferm în apărarea intereselor sale strategice.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că demisionează pentru a candida la următoarele alegeri anticipate, cu scopul de a deveni prim-ministru, relatează Euronews. Radev a deținut funcția de președinte al Bulgariei timp de nouă ani, iar înființarea unui nou partid politic de către acesta ar putea schimba în mod semnificativ atât politica internă, cât și pe cea externă. Poziția lui Radev asupra războiului din Ucraina diferă drastic față de cea a guvernelor precedente, motiv pentru care mai mulți analiști și oponenți l-au etichetat drept „pro-rus”. Cu doar câteva săptămâni în urmă, țara a fost zguduită de cele mai mari proteste din anii ‘90 încoace, declanșate de opoziția față de proiectul de buget, care au escaladat în cereri pentru demisia și retragerea din politică a unor figuri precum fostul prim-ministru Boiko Borisov și Delian Peevski.
